Numită „Nesher Ramla Homo”, această specie de om, necunoscută anterior, a umblat pe Pământ în urmă cu 120.000 de ani. Un grup internațional de arheologi a descoperit o piesă lipsă din povestea evoluției umane.
Săpăturile din situl israelian, Nesher Ramla, au recuperat un craniu care poate reprezenta un exemplu al populației distincte de Homo, care a trăit în Israelul de acum 420.000 și până la 120.000 de ani.
Descoperirea unei noi specii
Bucăți de craniu și o mandibulă aproape completă au fost datate cu o vechime de 140.000-120.000 de ani, analiza constatând că persoana căreia îi aparținea nu era Homo Sapiens. Printr-o comparație cu alte cranii de fosile umane, cercetătorii au descoperit că osul parietal prezintă trăsături arhaice, care sunt diferite de Homo Sapnies. În plus, osul este mai gros decât cele găsite înainte.
Oasele dezvăluie o combinație de trăsături arhaice și neandertaliene, sugerând că fosilele făsite în alte situri israeliene, ar putea face face din această nouă populație umană, spre deosebire de identificarea lor anterioară de neandertali sau Homo Sapiens.
„Doamna lui Tabun” a fost descoperită în 1932 de pionierul arheolog Yusra și de directorul său de teren, Dorothy Garrod. Acest specimen ne-a învățat multe despre anatomia și comportamentul neanderthalian într-o perioadă în care se știau foarte puține lucruri. Dacă Tabun și alții din peșterile Qesem și Zuttiyeh ar fi, într-adevăr, membri ai grupului Nasher Ramel Homo, acest lucru ar explica unele neconcordanțe în anatomia observată anterior de cercetători.
Misteriosul Nesher Ramla Homo poate reprezenta chiar cel mai recent strămoș comun al nostru cu neandertalieni. Amestecul său de trăsături susține dovezile genetice că fluxul genetic precoce între H. sapiens și neandertali a avut loc între 400.000 și 200.000 de ani în urmă. Cu alte cuvinte, faptul că încrucișarea între diferitele populații Homo a fost mai frecventă decât se credea anterior.
Focul, unealta de supraviețuire
Arheologii au descoperit oase de animale capturate, măcelărite și mâncate la fața locului. Aceste descoperiri indică faptul că Nesher Ramla Homo a vânat o serie de specii, inclusiv broască țestoasă, gazelă, mistreț și struț.
Mai mult, se foloseau de foc pentru a-și găti mesele, cu ajutorul unui foc de tabără. În timp ce primele semne ale utilizării focului sunt mult mai vechi, poate este vorba despre un milion de ani, lucrul interesant este că această specie era foarte atentă cu focul creat.
Pe scurt, această descoperire permite punerea unor întrebări, precum cum interacționau grupurile Homo între ele ? Și ce înseamnă pentru schimbările culturale și biologice această descoperire?