Ce impact a avut mișcarea #metoo asupra colaborării dintre bărbați și femei? Dincolo de lumea cinematografiei, unde a luat naștere această mișcare împotriva hărțuirii sexuale, productivitatea tinerelor studente a scăzut dramatic în urma acestui eveniment social.
O nouă lucrare a constatat că mișcarea #MeToo a provocat o scădere semnificativă a productivității femeilor din mediul academic, întrucât mai puține dintre ele colaborează cu colegii lor bărbați. Această scădere este mai accentuată în universități „unde riscul perceput al acuzațiilor de hărțuire sexuală pentru bărbați este ridicat", ceea ce are ca rezultat un efect de răcire a colaborării între sexe.
Utilizând date din CV pentru a urmări colaborările dintre economiști pe parcursul a șase ani în jurul #MeToo (2015-2020), cercetătoarea Marina Gertsberg a descoperit că femeile academiciene tinere au început cu 0,7 mai puține proiecte pe an decât înainte. 60% din acest declin poate fi atribuit unei scăderi a colaborărilor cu noi coautori de sex masculin, care se corelează în linii mari cu o reducere a creșterii rețelei de coautori.
Gertsberg atribuie această situație faptului că bărbații nu doresc să colaboreze cu femeile din cauza fricii de acuzații de hărțuire sexuală. De fapt, mai multe sondaje au constatat că bărbații consideră că sunt mai vulnerabili la acuzații false de hărțuire sexuală într-un peisaj post-MeToo și, probabil, gestionează acest risc perceput prin reducerea expunerii lor la femei.
#MeToo avea ca scop îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru femei
Scopul inițial al #MeToo a fost acela de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru femei prin tragerea la răspundere a bărbaților pentru comportament sexual nepotrivit. Răspunsul a dus la acuzații publice care au doborât mai multe persoane de profil înalt.
Printre primele cazuri se numără William V Harris, profesorul de istorie bine stabilit de la Columbia, care s-a retras ca parte a unei înțelegeri într-un proces de hărțuire sexuală la sfârșitul anului 2017; și proeminentul profesor de la Harvard, Jorge I. Domínguez, care a fost acuzat de hărțuire sexuală de aproximativ 18 femei.
Această nouă cercetare este semnificativă, pentru că scoate în evidență faptul că mișcarea #MeToo a avut efecte negative și asupra femeilor. Cercetătorii debutanți depind de colaborarea cu colegii pentru a-și construi reputația și a se califica pentru titularizare. Dar o reducere a interacțiunilor și a colaborărilor profesionale „va exacerba inegalitatea dintre oportunitățile de carieră ale bărbaților și femeilor", concluzionează lucrarea.
Mișcarea #MeToo a intenționat să îmbunătățească locul de muncă pentru femei, dar este posibil să fi avut consecința neintenționată de a le stagna evoluția în carieră.
Recomandările noastre
