Cuvioasa Teofana Basarab urmează să fie canonizată. A trecut la cele veșnice în 1396 în urma atacului turcesc asupra Vidinului. A fost înmormântată în mănăstirea stâncoasă Albotina de lângă cetatea Kula.
Sinodul Mitropoliei Muntenie și Dobrogei s-a întrunit la Patriarhie pentru a aproba care vor fi textele liturgice care vor însoți propunerea de canonizare a Cuvioasei Teofana Basarab.
Cine a fost Cuvioasa Teofana Basarab
De origine românească, Teofana a rămas în legendele sud-dunărene ca un simbol al maicii devotate, al eleganței domnești dar și al evlaviei.
Teofana a trecut la cele veșnice la Vidin sau în apropiere, dar nu se știe când. Potrivit unei legende locale, ar fi plecat la Domnul în urma atacului turcesc asupra Vidinului, fiind înjunghiată și rănită în șapte locuri, în vara anului 1396.
Potrivit acestei tradiții, credincioșii bulgari au reușit să o înmormânteze în mănăstirea stâncoasă Albotina de lângă cetatea Kula, unde își pregătise locul de veci.
„Departamentul Carte de cult al Editurii Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă cere definitivarea și aprobarea textelor liturgice ce vor însoți propunerea de canonizare a Cuvioasei Teofana Basarab. În această privință, noi am realizat deja o consultare, iar eparhiile din mitropolie au trimis răspunsuri“, a precizat la începutul întrevederii Patriarhul Daniel, citat basilica.ro.
Cei mai importanți sfinți români
La 1 ianuarie este sărbătorit Sfântul Vasile cel Mare (330 şi 379). Acesta este considerat un păzitor de duhuri rele, iar în această zi se citesc blesteme împotriva Diavolului.
Pe data de 7 ianuarie, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Ioan Botezătorul. Acesta a propovăduit venirea lui Mesia și l-a botezat pe Iisus Hristos în apele Iordanului.
Pe 23 aprilie românii îl sărbătoresc pe Sfântul Gheorghe. Potrivit datelor oficiale, peste un milion de cetățeni îi poartă numele.
Biserica Ortodoxă Română îi sărbătorește în fiecare an, pe data de 29 iunie, pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Aceștia sunt ocrotitorii celor din penitenciare, care au greșit față de cuvântul lui Dumnezeu.
Sfântul Ilie, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor, se serbează pe 20 iulie.
Pe 14 octombrie este sărbătorită cuvioasa Parascheva. Aceasta este considerată vindecătoare de boli.
Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe data de 26 octombrie pe Sfântul Dumitru, cel care îi ajută pe tineri să își găsească perechea în dragoste.
Sfinții arhangheli Mihail și Gavril sunt cinstiți pe data de 8 noiembrie. Mihail este considerat protectorul armatelor creștine, în timp ce Gavril al familiilor creștine și al mamelor.
Pe data de 9 noiembrie este sărbătorit Sfântul Ierarhi Nectarie, considerat protectorul bolnavilor de cancer.
Sfântul Apostol Andrei este cinstit de români pe data de 30 noiembrie. Acesta a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. El este considerat de BOR ocrotitorul românilor.