Un mireasul progresist

Un mireasul progresist Sursa foto: Arhiva EVZ

De joi încoace, de când a fost adoptată în Parlamentul European Legea Matic, am mai căpătat un drept. Eu şi toţi bărbaţii din UE. Pot să am acelaşi drepturi cu o femeie gravidă. Aşadar, pot să rămân şi eu, liniştit, gravid.

Nici nu ştiu dacă am folosit bine termenul, pentru că în DEX scrie: GRAVÍDĂ, gravide, adj., s. f. (Femeie) care poartă un făt în cavitatea uterină; (femeie) însărcinată, (femeie) borțoasă. – Din lat. gravida, fr. Gravide. Aşadar, se pare că nu are masculin. Asta poate că nici eu, nici un alt bărbat din UE nu avem cavitate uterină. Dar mai stăm să ne lovim de o definiţie, când este vorba despre un drept fundamental?Putem deci să rămânem liniştiţi gravizi, că statul ne apără drepturile. Ba mai mult, ne bucurăm, după naştere, de aceleaşi drepturi ca lăuzele.

Mă uit pe lista europarlamentarilor români care au semnat pentru validarea acestei legi care ne dă şi nouă, bărbaţilor, aceste drepturi pe care le aşteptam demult, şi-l văd în capul ei pe domnul Dacian Cioloş. După el, toată europalamentarimea USR Plus. Şi m-am gândit: sărmanul domn Cioloş. Cât o fi aşteptat această lege. Să poată rămâne şi el gravid cu acte în regulă. Că după câte îmi amintesc, domnia sa a umblat şi pe la MISA. Iar despre guru Bivolaru se spunea că are calităţi sexuale deosebite. Şi tot nu a reuşit să-l lase gravid. Poate nu au băut de la jumătatea jetului, aşa cum recomandă învăţăturile lui guru, sau poate că domnul Cioloş are o problemă de fertilitate şi atunci trebuie să meargă la o clinică de specialitate.

Pentru că Dumnezeu nu l-a binecuvântat până acum cu copii, poate acum, cu legea asta nouă, să se întâmple ceva. Ceva decontat de stat, evident. Eu, unul, abia aştept să-l văd pe europarlamentarul român în braţe cu copilul pe care abia l-a născut (poate mă invită şi la botez, să-i pun şi eu un ban la scufiuţă). Şi să mai văd cum micuţul se masturbează, plin de plăcere. Pentru că Legea Matic pe care a votat-o domnul Cioloş şi ai lui, face referire şi la o recomandare a organizaţiei criminale OMS, care spune despre „bucuria și plăcerea de a atinge propriul corp și masturbarea timpurie” a copiiilor între 0 şi 4 ani.

Ne puteți urmări și pe Google News

Foarte mulţi dintre cei care au votat această lege nu au copii. Ceea ce mă face să cred că, deşi au depăşit demult vârsta de 4 ani, au rămas tot la nivelul: „bucuria și plăcerea de a atinge propriul corp și masturbarea timpurie”. Eu v-aş propune, totuşi, să încercaţi şi cu femei. N-o să vă pară rău.

Ca orice lege progresistă, nu se putea ca şi aceasta să nu aibă duşmani. Primul dintre ei, Viktor Orban, premierul Ungariei, a cărui ţară a adoptat o lege fix pe dos decât cea europeană. L-au susţinut doar Polonia şi Slovenia. Altminteri, a fost combătut dur. Premierul Olandei, Mark Rutte, i-a declarat în faţă că, din punctul său de vedere, Ungaria nu își mai are locul în UE. L-a avut alături de el, la fel de vehement, pe  premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, care l-a acuzat pe Orban (nu al nostru, că el nici gravid nu cred că poate rămâne) că este împotriva legii LBGTQ. Premierul Xavier Bettel este nimeni altul (sau alta, că nu mai ştiu cum să-i spun) care, în 15 mai 2015, s-a căsătorit cu partenerul său, Gauthier Destenay, devenind astfel primul lider din Uniunea Europeană care se căsătoreşte cu un partener de acelaşi sex.

Legea Matic mai cuprinde, printre altele şi ceva ce totuşi nu am înţeles. Nu trebuie să mai existe noţiunea de mamă şi tată, ci părinte 1 şi părinte 2. Totuşi, ce mi se întâmplă când prin drumurile mele prin ţară, mai opresc pe la câte-o mănăstire şi aprind câte o lumânare pentru mama şi pentru tata. Vine Jandarmeria şi-mi crapă capul să vadă dacă m-am rugat pentru mama şi tata sau pentru părinte 1 şi părinte 2, ca să ştie dacă mă amendează sau nu?

La sfârşitul săptămânii, canicula m-a alungat împreună cu nişte prieteni care au copii mici, să căutăm un pic de răcoare într-o pădurice. Unul dintre băieţei a mâncat mai bine de un castron cu vârf, plin cu căpşuni. L-a tăiat la burtică şi a fugit în spatele unui tufiş. De unde a venit plângând. Am crezut că l-a speriat ceva, că a încercat cineva să-i facă vreun rău. Am alergat într-acolo cu toţii. Nimic. Doar urmele foarte apoase şi puţin roşietice ale consumului exagerat de căpşuni. Nu-l speriase nimeni. Băieţelul plângea pentru că era într-o mare dilemă. Pe care niciunul dintre noi, adulţii, nu am ştiut să i-o lămurim: „Eu ce fac acum? Mă masturbez, sau mi-a venit ciclul?

Dincolo de aberaţiile din Legea Matic, de hazul pe care îl putem face pe seama lor, eu, unul, sunt optimist. Atunci când ceva, construit împotriva naturii şi a firii omeneşti atinge apogeul, trece dincolo de pragul aberaţiei, este semnul că existenţa acelui ceva se află pe sfârşite. Că se va termina curând. După părerea mea, Legea Matic este o astfel de aberaţie dusă la extrem. Ceea ce anunţă sfârşitul. Sfârşitul UE, în formula şi organizarea în care este astăzi.

Iar peste Ocean, este şi mai şi. Conferința Episcopilor Catolici din SUA (USCCB) a votat, săptămâna trecută, să continue demersurile privind un proiect de declarație care ar urma să stipuleze refuzul de a acorda împărtășanie lui Joe Biden, cel de-al doilea preşedinte catolic din istoria Americii.