Camera Reprezentanților a Congresului American a adoptat legea privind politicile americane împotriva încălcării drepturilor omului pentru uiguri, o minoritate musulmană din nord-Est-ul Chinei, în care condamna discriminarea etnică și mai ales răpirea și trimiterea în lagăre de culturalizare și reeducare ale Chinei comuniste cu încălcarea dramatică a drepturilor omului și crearea unui adevărat genocid cultural la adresa uigurilor.

Prevederi drastice, declarații dintre cele mai dure au fost schimbate de către Beijing și Washington, iar presiunile cresc și amenință să distrugă perspectiva încheierii unui acord în războiul comercial sino-american.

Legea adoptată în Cameră e mai dură ca cea adoptată anterior, în septembrie, în Senat. Oricum ea urmează să ajungă în Senat și, ulterior, după eventuala adoptare, pe masa Președintelui care decide dacă trebuie semnată, întrând în vigoare sau dacă trebuie respinsă prin veto. Însă abordarea e extrem de serioasă, fapt ce rezultă și din scorul copleșitor, bipartizan pe această temă, 407 la 1, deci legea la Senat e puțin probabil să aibă altă soartă decât o adoptare cu o majoritate masivă, dacă ajunge să fie supusă la vot.

 Legea prevede mai multe elemente de sancțiune dintre cele mai grave. Ea cere din start sancțiuni și închiderea lagărelor de detenție în masă din regiunea Xinjiang din nord-estul Chinei. În premieră, legea cere impunerea de sancțiuni împotriva unui membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, e vorba despre Secretarul Partidului Comunist din provincia Xinjiang, Chen Quanguo, prezumatul autor al politicilor de discriminare și reeducare cu forța în lagăre, de răpire a copiilor uiguri de la familiile lor pentru a nu fi crescuți în religia musulmană,

 Legea în firma votată în Camera Reprezentanților cere Președintelui să trimită către Congres, în cel mult 120 de zile, lista cu oficialii responsabili de abuzurile din provincia chineză și să impună sancțiuni potrivit legii Magnitsky, care prevede interzicerea vizelor pentru persoanele vizate și înghețarea proprietăților acestora de pe teritoriul american. De asemenea, Secretarul de Stat Mike Pompeo este obligat, potrivit aceleiași legi, să prezinte un raport cu abuzurile comise în Xinjang și cu evaluarea numărului de oameni trimiși forțat și reținuți în taberele/lagărele de reeducare. ONU susține că există cel puțin un milion de uiguri deținuți în asemenea lagăre.

Nu în ultimul rând, legea interzice exporturile în China a unor elemente ce ar putea fi folosite la represiuni prin supravegherea indivizilor, inclusiv tehnologie care vizează recunoașterea vocii și recunoașterea fețelor. Președintele Donald Trump ar trebui, pe baza aceleeași legi, să condamne abuzurile împotriva uigurilor și să ceară închiderea imediată a lagărelor de reeducare și să-i ceară Beijingului să asigure "respectarea drepturilor omului garantate la nivel internațional".

 Legea acuză direct China de "discriminare sistematică" împotriva uigurilor și de "refuzarea unui set de drepturi civile și politice, între care libertatea de expresie, religia, libera mișcare și dreptul de un proces corect". Legea detaliază și politicile incriminate de către Congres: supravegherea constantă, extinsă a tuturor uigurilor și colectarea de mostre de ADN până și de la copii; culegerea de informații despre cât de des se roagă fiecare om; acumularea de date personale inclusiv modelele necesare recunoașterii vocale și faciale a tuturor uigurilor din regiune, pentru pretinse politici preventive.

 Rezoluția vorbește despre “sancțiuni țintite” asupra membrilor Guvernului chinez implicați și consideră că legea ar trebui să contracareze “detenția arbitrară, tortura și hărțuirea” la care sunt supuși musulmanii uiguri în China. Cum legea vine la scurt timp după promulgarea de către Președintele Trump a unei legi care susține mișcările democratice din Hong Kong, soldată cu blocarea posibilităților de acostare în regiune a navelor militare americane, e de așteptat și de această dată o reacție dură din partea oficialităților chineze.

 Primele recții nu s-au lăsat mult așteptate: ministerul de Externe a numit legea “malițioasă”, a cerut imperativ SUA să nu se mai amestece în treburile interne ale Chinei. Purtătorul de cuvând al Ministerului de Externe chinez, Hua Chunying, a subliniat că "legea denaturează voit situația drepturilor omului din Xinjiang și atacă Guvernul chinez în chestiunea politicilor din Xinjiang". În fine, MAE chinez cere imperativ SUA "să-și corecteze greșeala imediat, să blocheze această prevedere votată să devină lege și să nu mai utilizeze chestiunile legate de Xinjiang pentru a se amesteca în problemele interne ale Chinei."

 Problema uigurilor a preocupat cu precădere organizațiile internaționale de apărare a drepturilor omului dar și statele musulmane. Situația uigurilor a creat tensiuni relevante între Turcia și China, mai nou între statele Asiei Centrale și China, cu precădere Kazahstanul fiind locul unor adevărate proteste anti-guvernamentale pentru continuarea relațiilor cu China, care discriminează și blochează exercitarea ritualurilor religioase musulmane în provincia Xinjian vecină. De altfel, majoritatea uigurilor sunt înrudiți cu popoarele din regiunea Asiei Centrale - kazahi, uzbeci, turkmeni, kirkizi, cu precădere.

Rapoartele organizațiilor pentru drepturile omului sunt dintre cele mai înfricoșătoare. Ele vorbesc despre detenția a câtorva sute de mii până la un milion și mai bine de uiguri musulmani în închisori și lagăre cu grad mare de Securitate din întreaga provincie Xinjiang. Dacă autoritățile chineze susțin că uigurii primesc educație vocațională, pentru combaterea extremismului religios, organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre detenție pe baza simplei afirmări a credinței musulmane și practicarea religiei strămoșești, purtarea vălului sau legături peste hotare cu cetățeni ai altor state, precum Turcia, de exemplu.

Probele sunt copleșitoare, există înregistrări prezentate de către BBC, de exemplu, care arată că autoritățile chineze separă cu forța copii musulmani de familiile lor. Cercetătorii implicați în programele de identificare a încălcărilor drepturilor omului în regiunea Xinjian vorbesc despre încercarea de a crește o nouă generație ruptă de rădăcinile de origine, de credințele religioase musulmane și chiar de propria limbă.

În același timp, acest adevărat genocid cultural este dublat de relatări sporadice dintre cele mai șocante, cu activiști de partid trimiși acasă în familiile despărțite și cu membri internați în lagăre de reeducare pentru a le lua locul în pat și în case celor întemnițați, pentru a crea forțat familii loiale mixte și legate de majoritatea Han din China. Evident că toate relatările au fost contrazise de către ambasadorul Chinei în Marea Britanie, de exemplu, care a spus că e vorba despre minciuni și denaturări ale situației din regiune.