Multă lume se întreabă ce este cu căscatul și ce rol are. Căscăm din plictiseală? Oboseală? Sau alt motiv? După secole de cercetări științifice, acest mister este încă foarte greu de explicat.

Principalele teorii, prezentate cu privire la motivul pentru care căscatul este contagios, sunt diverse. În primul rând nu se ştie de ce căscăm atunci când cineva care este aproape de noi cască. Primul lucru la care ne-am putea gândi este că ar fi un reflex. Odată declanșat acest reflex, nu poate fi oprit. La fel ca pasta de dinti, odată ieșită din tub nu poate fi pusa la loc.

Din păcate, sunt mai multe întrebări care mai rămân fără răspuns când vine vorba de căscat. În ciuda naturii omniprezente a căscatului, știm puține despre el. Știința încă încearcă să descopere motivele din spatele acestui mister.

De ce cască oamenii, şi de este contagios?

Oamenii de știință nu au găsit explicații definitive la căscat, deoarece este considerat un comportament misterios. Toată lumea fără excepţie cască. Este un obicei cât se poate de firesc pe care nimeni nu pare să-și fi pus problema să-l explice decât prin senzația de somn sau plictiseală.

Oamenii de știință au studiat acest comportament uman dictat se pare de o nevoie fiziologică. Culmea, deocamdată nu există concluzii clare. Adică, nu se știe cu exactitate de ce omul cască. Este un mister al organismului uman.

Au fost elaborate însă mai multe teorii. Una dintre teorii spune că oamenii cască pentru ritmul cardiac sau temperatura corpului. Pe scurt, atunci când omul este obosit sau suferă din cauza lipsei de somn, temperatura creierului scade. Prin căscat, involuntar, am încerca să reglăm temperatura creierului.

O altă teorie spune că atunci când suntem cuprinși de oboseală, prin căscat reglăm ritmul cardiac și dăm un impuls corpului să se trezească. Aceste teorii nu sunt însă definitive și fără echivoc, iar căscatul rămâne un alt mister.

De ce visăm, o altă întrebare cu răspuns evaziv

Ca şi căscatul, toată lumea visează atunci când doarme. Mai ales când se află în stadiul de REM, la aproximativ 90 de minute după ce o persoană adoarmă. Visele pot să fie imagini, senzații, gânduri, emoții. Pot fi frumoase sau coșmaruri care par reale.

Deocamdată, din punct de vedere științific, semnificația și rolul viselor nu pot fi explicate pe deplin. Există mai multe teorii, ca și în cazurile precedente, care încearcă să explice ce sunt visele și mai ales de ce visăm.

Pentru unii specialiști, visele sunt dorințe și aspirații din subconștient, pentru alții pur și simplu sunt interpretări la întâmplare a unor semnale venite de la creier și organism în general. Freud spunea că visele scot la iveală cele mai adânci dorințe, ascunse în timpul cât suntem conștienți și pe care nu avem curajul să le exprimăm.

Cât despre rolul viselor există de asemenea numeroase teorii. De exemplu, visele ar fi ca un antrenament al creierului pentru amenințări potențiale. Alţi cercetători susţin că visele sunt o simulare cognitivă a vieții reale, ca un antrenament situațional off-line al minții. Totodată visele sunt văzute ca o formă de auto-psiho-terapie, dar și un mijloc de consolidare și sedimentare la nivelul creierului a informațiilor primite în timpul zilei, scrie sciencedirect.com.