Leul evoluează în tandem cu euro şi reacţionează la veştile din UE. România are nevoie de un curs de echilibru, spun economiştii, care este posibil dacă Guvernul îşi respectă ţintele asumate.

Faptul că România face parte din Uniunea Europeană implică atât avantaje, cât şi riscuri. Un pericol este că, vrem noi sau nu vrem, putem fi afectaţi de problemele legate de datoriile suverane ale statelor din zona euro. Ceea ce se şi întâmplă de câteva luni încoace. Vestea bună este, însă, că moneda noastră se dovedeşte mai rezistentă decât altele din regiune: în timp ce leul s-a depreciat cu 2-3% pe parcursul acestui an, forintul maghiar a pierdut 11-13%, iar zlotul polonez a slăbit cu 10%.

Cine pariază pe România

Valentin Lazea, econo mistul- şef al Băncii Naţionale, spune că "România e percepută ca o economie de frontieră, iar leul ca o monedă de frontieră". Potrivit acestuia, leul ar putea fi mai atractiv decât euro doar în "scenariul catastrofal când euro s-ar prăbuşi cu totul, lucru pe care nu ni-l dorim".

În prezent, spune oficialul BNR, autorităţile române sunt în proces de recâştigare a încrederii investitorilor. Totuşi, Lazea le recomandă românilor să ia credite în lei, având în vedere că majoritatea populaţiei îşi primeşte veniturile în moneda naţională. Chiar dacă suntem încă priviţi ca o ţară riscantă, avem şanse să recuperăm. Drept dovadă, faptul că unii investitori decid să parieze pe România chiar şi în aceste vremuri tulburi. În octombrie şi noiembrie, patru companii americane, Toro, Honeywell Friction, Delphi Diesel, Flextronix, compania Yazaki din Japonia şi Olympus Dairy din Grecia au inaugurat investiţii în valoare totală de circa 190 milioane de euro, creând aproape 2.000 de locuri de muncă.

Ce ar mai trebui să facem ca moneda locală să nu se deprecieze? "Dacă Guvernul va fi în continuare în ţinte şi se ţine de obiectivele asumate, pieţele îşi vor da girul", consideră economistul Florin Cîţu.

Reacţia clară o vom vedea în primăvara anului viitor, când vom avea cifrele finale pe 2011, adaugă el.

Curs de echilibru

Cîţu avertizează, însă, că BNR poate stopa, pe termen scurt, deprecierea monedei, însă pe termen lung avem nevoie de creşterea competitivităţii economiei autohtone, care, dacă nu se produce printr-o productivitate sporită a muncii, se poate obţine prin deprecierea monedei. Altfel spus, dacă leul s-ar aprecia prea tare, acest lucru ar dăuna exporturilor româneşti.

Şi consilierul de stat Andreea Paul-Vass spune că "un leu puternic te avantajează să imporţi, iar noi avem nevoie de un curs de schimb de echilibru care să menţină competitivitatea României la export şi să nu-l deformeze".

Astfel, cuvintele de ordine rămân reducerea deficitului de cont curent, diminuarea deficitului fiscal şi o perspectivă macroeconomică stabilă, subliniază Andreea Paul-Vass.

ACŢIUNE CONCERTATĂ

Băncile centrale s-au mobilizat să risipească norii negri din pieţe

În timp ce criza din zona euro alimentează o incertitudine în creştere pe pieţele financiare internaţionale, cele mai puternice bănci din lume s-au mobilizat, s-au coalizat şi au publicat, ieri, o poziţie comună prin care îşi asumă coordonarea paşilor pentru a preveni o eventuală lipsă a lichidităţii în sistemul financiar global, potrivit Reuters.

Declaraţia comună a fost semnată de reprezentanţii Federal Reserve (Fed) din SUA, ai Băncii Centrale Europene (BCE) şi ai băncilor centrale din Canada, Marea Britanie, Japonia şi Elveţia. Acestea au hotărât să reducă, începând cu data de 5 decembrie, cu 50 de puncte de bază, costul pentru liniile de finanţare swap în dolari şi au convenit să ia şi alte măsuri, în caz de necesitate.

Economistul Florin Cîţu spune că, prin această mişcare, cele şase bănci "au salvat" situaţia. Cel puţin pentru moment.

Oricum, veştile din Uniunea Europeană sunt destul de proaste. Un raport al Comisiei Europene, obţinut de publicaţia britanică "The Guardian", a avertizat că Italia este la un pas de insolvenţă, iar prăbuşirea celei de-a treia economii din zona euro ar fi devastatoare şi pentru economiile Germaniei şi Franţei. Potrivit documentului, noul premier italian Mario Monti va trebui să facă mai multe decât a promis.

Soluţii de urgenţă

Astfel, acesta va trebui să vină cu soluţii împotriva evaziunii fiscale, care acaparează 20% din PIB. Italia a reuşit, marţi, să se împrumute de pe pieţele financiare, însă a plătit o dobândă aproape de 8%, considerată a fi nesustenabilă.

Tot ieri, Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare şi economice, a declarat că urmează zece zile critice pentru moneda euro, în această perioadă fiind necesară întocmirea unui plan viabil pentru stabilizarea zonei euro şi a monedei unice. Pe 9 decembrie urmează un summit important, în care mulţi îşi pun speranţele. RESPONSABILITATE. Premierul Italiei, Mario Monti FOTO: REUTERS "Intrăm acum într-o perioadă critică de zece zile pentru a găsi o rezolvare la criza din Uniunea Europeană."OLLI REHN, comisar european pentru afaceri economice şi monetare Citiţi şi:

• Românii au acum motive să fie fericiţi că nu sunt unguri
• Următoarele 10 zile sunt cruciale pentru salvarea euro