Tanja Schindler, specialist în „previziuni” al Comisiei Europene, a declarat faptul că viitorul lumii este unul tot mai imprevizibil, existând chiar posibilitatea dispariției umanității de pe Terra. Futurologul Tanja Shindler este fondator al Futures2All, colaborând inclusiv cu Executivul european, pentru conturarea unor analize cu privire la viitor.

Disciplina „foresight”, adică capacitatea de a emite previziuni cu privire la viitor, a apărut în anii 1950, fiind promovată inițial la nivelul Armatei SUA, care încerca să anticipeze evenimentele viitorului. La nivel academic, această disciplină este predată la University of Houston din SUA,  în Europa, la Oxford, Copenhagen Institute for Future Studies şi University of Turku din Finlanda.

UE modelează strategii de viitor alternativ

Știința futurologiei uzitează de instrumente specifice matematicii, statisticii, dar şi de analize de probabilităţi şi analiza efectelor, specialiștii explorând şi cercetând posibile variante de viitor.

„Lucrez cu Comisia Europeană ca expert în metodologia de foresight şi ca specialist în gândirea viitorurilor pentru viitoruri participative. Facilitez ateliere de viitor participativ pentru Comisia Europeană şi derulăm proiecte pentru a genera poveşti despre viitor dintr-o multitudine de surse, cum ar fi proiectul storriesfrom2050.com şi, de asemenea, găzduim o platformă comunitară globală în care explorăm viitoruri alternative pentru Europa - futures4europe.org.

Toate aceste proiecte oferă informaţii comisarilor UE pentru a modela strategia pe termen lung a Horizon Europe şi pentru a contribui la politicile UE. De asemenea, co-găzduiesc comunitatea globală Futures Space, unde creăm perspective asupra viitorurilor dintr-o multitudine de surse”, a explicat futurologul Tanja Shindler, într-un interviu pentru Adevărul.

Comisia Europeană, scenarii cu privire la viitorul umanității

„Viitorul este încă nescris. De aceea, nu poate fi prezis şi nu există informaţii despre viitor încă. Singura modalitate de a arunca o privire în viitor este să aduci împreună mulţi oameni diferiţi, care pot oferi perspective multiple cu privire la dezvoltările emergente. Cu toţii avem prejudecăţi formate de trecutul nostru, cultura şi modul în care gândim. Având conversaţii despre viitor cu diferite părţi interesate explorăm nuanţe şi posibilităţi ale viitorului. Fiecare viitor are un drum individual şi diferite trenduri care îl duc într-acolo. Imaginându-ne rezultatul, putem anticipa care eveniment prezent va conduce către care viitor şi, prin urmare, suntem mai bine pregătiţi pentru perturbări. Cu toate astea, este imposibil de prezis rezultatul final la un moment dat.

Cred că războiul din Ucraina se bazează pe un vechi narativ despre prieteni şi duşmani. Dacă ne uităm doar la o faţă a monedei, nu vom putea rezolva conflictual. În schimb, trebuie să ne gândim la cum ar ar arăta o lume în care temerile fiecărei părţi sunt liniştite şi libertatea, pacea şi diplomaţia sunt folosite pentru a modela viitorul. Războiul din Ucraina nu este doar un război împotriva unei ţări, este un război împotriva următoarei generaţii. Ne confruntăm deja cu impactul uriaş al schimbărilor climatice, distrugerea cauzată de război şi resursele necesare pentru a reconstrui acest dezastru, arată doar gândirea pe termen scurt şi egoistă a actualilor noştri lideri. Distrugerea nu are loc numai în Ucraina, ci în prezent în toată lumea. Dacă nu începem să ne gândim la consecinţe pe termen lung, dispariţia umanităţii este inevitabilă”, a mai explicat futurologul Tanja Shindler.

Prevenirea celor mai negre scenarii

Specialistul Comisiei Europene atrage atenția și asupra modului în care un conflict pe scară largă poate fi evitat, dar și asupra schimbărilor de mediu care atacă securitatea planetară.

„În primul rând, pentru a evita conflictul, trebuie să fim deschişi şi să ne dorim să înţelegem ambele părţi, decât să ne gândim în termini de negru şi alb, corect şi greşit şi să încercăm să vedem toate punctele de vedere, chiar dacă nu suntem de acord cu ele. În al doilea rând, trebuie să începem să ne gândim la viitorul pe termen lung pe care ni-l dorim cu toţii. Pe oricine ai întreba de un viitor promiţător, mă îndoiesc că ar susţine războiul, omorârea sau orice formă de atac. Mai degrabă şi-ar imagina pace, familie, conexiune şi iubire. Întrebarea este: dacă suntem cu toţi de acord că ne dorim un viitor pozitiv, ce trebuie să depăşim pentru a-l obţine? Cum putem găsi o modalitate diplomatică de a promova un viitor sustenabil şi paşnic, care să ţină seama de modul în care lăsăm planeta noastră generaţiei următoare şi cum ne putem ajuta reciproc să ne înţelegem temerile, dorinţele şi nevoile?”

Întrebarea, pe termen lung, este: poate omenirea să fie de acord să construim împreună un viitor mai bun sau suntem sortiţi să ne distrugem pe noi înşine? De ceea ce ar trebui să ne temem cel mai mult este umanitatea însăşi. Trăim acum în epoca antropocenului, primul capitol din istoria planetei Pământ în care oamenii lasă o amprentă ireversibilă.

Prin industrializare şi consum mare de energie, am schimbat atmosfera planetei noastre, provocând schimbări climatice, fenomene meteorologice severe şi dezastre. Pentru a ne proteja, trebuie să ne gândim la cele mai nefavorabile scenarii şi să discutăm despre cum le putem preveni”, a conchis futurolul Tanja Shindler, conform Adevărul.