Un fost comandant al trupelor NATO cere intervenția de urgență în războiul din Ucraina

Sursă: Palinchak | Dreamstime.com

Chiar dacă preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a atras atenţia, în mai multe rânduri, că nici nu ia în calcul o implicare directă a trupelor NATO în conflictul armat dintre Rusia şi Ucraina, tot mai multe voci din spaţiul militar american îi solicită acestuia să îşi reconsidere poziţia.

Generalul Wesley Clark, care a ocupat timp de trei ani, în perioada 1997-2000, funcţia de Comandant Suprem al trupelor NATO din Europa, susţine că singura opţiune reală pe care o au la îndemână aliaţii occidentali pentru a pune capăt războiului declanşat de Vladimir Putin este aceea de a interveni pe teren.

„Este timpul să ne întoarcem la lecţiile pe care le-am învăţat de-a lungul timpului. E timpul să avem o intervenţie a NATO. Trebuie să o anunţăm, să mergem acolo şi să le spunem ruşilor să nu tragă şi să oprească acest război. Fără interveţia NATO, războiul nu poate fi oprit” a fost categoric generalul în retragere Wesley Clark.

Prezent la o întâlnire organizată de cunoscutul think-tank Atlantic Council, Wesley Clark a subliniat că armata Ucrainei nu dispune în prezent de capacităţile necesare pentru a opri invazia Rusiei. Acesta nu a uitat, de asemenea, să puncteze faptul că occidentalii livrează cu mari întârzieri stocurile de arme solicitate cu insistenţă de către regimul de la Kiev.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

„Dacă nu putem să tolerăm ca Rusia să învingă Ucraina, dacă ne uităm la echilibru de forţe şi la pierderile suferite de cele două tabere, dacă nu vom livra armament şi avioane pentru apărarea aeriană, atunci despre ce vorbim cu adevărat? a continuat, pe un ton nervos, generalul Clark.

Clark dă exemplu intervenţia NATO din fosta Iugoslavie

Wesley Clark crede că occidentalii sunt datori să urmeze exemplul intervenţiei NATO din fosta Iugoslavie. Războiul bosniac, desfăşurat între 1992 şi 1995, s-a încheiat prin Acordul de la Dayton, după ce preşedintele Slobodan Milosevic a fost nevoit să accepte termenii impuşi de aliaţii NATO.

„Abia atunci când Milosevic şi-a dat seama că a ajuns la capătul a ceea ce putea face pe cale militară, a început să îşi dorească un acord diplomatic. Mi se pare că trebuie să ne gândim la inimaginabil şi să intervenim în acest război” a mai explicat Clark, care s-a numărat printre membrii delegaţiei occidentale ce a negogiat pacea de la Dayton. Generalul american s-a aflat, de asemenea, la comanda operaţiunilor aliate de apărare a Kosovo.