Un experiment nereușit

Un experiment nereușit

Numirea doamnei Sevil Shhaideh în fruntea Guvernului va rămâne oricum una din cele mai controversate propuneri din istoria țării. Într-un moment în care lumea creștină, societatea noastră se îndreaptă mai degrabă spre conservatorism, propunerea a venit cum nu se poate mai neinspirată. E limpede pentru toată lumea că propunerea a fost una personală, probabil fără a fi consultate mai mult de două persoane. Sunt câteva lucruri acceptate unanim, pe care o persoană trebuie să le îndeplinească atunci când este numită într-o funcție importantă. Să fie profesionist în domeniul lui, să fie cunoscut, dacă ne referim la funcția de premier și să fie reperat de către cetățeni ca un om căruia îi poți conferi încredere. Iar când vorbim de primul ministru se mai adaugă câteva cel puțin la fel de importante.

În zona profesională, doamna Sevil Shhaideh s-a format, a funcționat, în administrația județului  Constanța, unde zeci de ani tot ce s-a făcut acolo, tot ce s-a hotărât, a fost sub autoritatea tandemului Constantinescu-Mazăre. Vorbim de cel mai influent cuplu din administrația locală față de conducerea unui partid și probabil cel mai corupt cuplu politic din România. Mi-e greu să cred că un funcționar de acolo s-a putut remarca sau a putut să facă lucruri bune pentru comunitatea de acolo în condițiile în care nimic nu s-a mișcat fără aprobarea celor doi baroni. Mai mult consiliile județene sunt instituții destul rigide. Sunt instituții birocratice, iar ca funcționar, singurul lucru pe care îl poți face este să te pliezi pe sistem, pe stilul șefului ierarhic. Într-o primărie de mare oraș, spre exemplu, lucrurile sunt mult mai deschise, iar o persoană se poate evidenția pe domeniile de dezvoltare, urbanism, fonduri europene, buget, cultură. Mandatul de la Ministerul Dezvoltării a fost prea scurt pentru a lămuri capacitatea și performanța doamnei fostă ministru. Abia acum aflăm anumite aspecte din activitatea din minister, care nu arată decât o gestionare modestă a problemelor de acolo. N-au fost începute/demarate programe noi de dezvoltare, reorganizare administrativă, instituțională, de dezvoltare a regiunilor, strategii privind locuințele sau demografia.

Notorietatea. În statele europene și nu numai, viitorul premier este cunoscut de către cetățenii respectivelor țări cu mult timp înainte. De cele mai multe ori, președintele partidului care a câștigat alegerile devine oarecum automat premier. Sunt personaje cunoscute în ani de zile, le sunt cunoscute familiile, școala, prietenii, trecutul. Îi sunt cunoscute simpatiile politice, pe cine a susținut, ce idei, dacă este un progresist sau un conservator. Dacă e să facem o comparație, doamna nu se poate compara cu președintele Iohannis, despre care liderii partidelor oponente lui, au spus de nenumărate ori că nu e ortodox și român. Președintele este creștin, cu origini de sute de ani în țară și cel mai important, a fost ales să fie președinte de milioanele de români. Nu știu câți ar alege-o pe doamna, primar al unei comunități. De președinte nu cred că se poate gândi cineva.

În toată această campanie, toată lumea, începând cu președintele PSD, a subliniat necesitatea desemnării unui om politic, Dacian Cioloș fiind considerat ca soluție temporară, până la alegeri. Autoritatea politică a doamnei era inexistentă. Mi se pare extrem de complicat ca la fiecare decizie să trebuiască să treci pe la sediul de partid să ți se de-a OK-ul. Guvernarea nu înseamnă să semnezi o mărire de salarii și una de reducere a impozitelor. Asta se rezolvă în cinci minute.

Ne puteți urmări și pe Google News

Europa trece prin cea mai gravă criză determinată de invazia emigranților, a musulmanilor în special. Problema va exploda nu peste mult timp și mă gândesc care va fi poziția statului român în Consiliul European, care va fi reprezentat de un premier musulman. Nu știu cum văd liderii europeni faptul că România urmează să preia conducerea UE peste câțiva ani. Să nu uităm că țările uniunii sunt total împotriva actualului regim din Siria. Lucrurile puteau deveni foarte complicate ținând cont că soțul doamnei este un susținător al regimului de acolo. Chiar și în condițiile bunei credințe a doamnei, nu cred românii ar fi stat liniștiți, ținând cont că o turcoaică căsătorită cu un sirian poate influența deciziile CSAT și discuțiile privind securitatea țării.

Nu în ultimul rând trebuie să privim că atunci când sunt alegeri, dincolo de programele politice, de guvernare, rămâne cine pune în aplicare acele programe, cine are capacitatea să pună în practică un program sau altul. Nu știm dacă doamna avea o viziune privind evoluția economică și politică a țării. A PSD o știm, dar oamenii își pun nădejdea în oameni. Lipsa experienței politice, fie că vorbim de viața de partid sau a funcțiilor politice din administrație, e un deficit pentru orice persoană, indiferent cât de bună este profesional.

 Eșecul previzibil al nominalizării doamnei Shhaideh îi conferă mai multă autoritate președintelui Iohannis. Probabil va fi momentul relansării lui ca președinte. Avea nevoie de asta ca de aer, iar Liviu Dragnea poate fi declarat salavatorul lui. De pe acum.