Dublarea deficitului bugetar, scumpirea carburanților, ale creditelor imobiliare, împrumuturi tot mai mari, sunt doar câteva dintre efectele coaliției PSD-ALDE în cele 10 luni de guvernare, prezentate în bilantul făcut de Siegfried Mureșan, europarlamentarul care a fost negociatorul șef al bugetului întregii Uniuni Europene pe 2018.

Eurodeputatul a tras și o concluzie în urma bilanțului realizat, aceea că „actualul Executiv este repetent la economie”.În opinia lui Murelan, fiecare zi în plus în care România este condusă de actuala majoritate parlamentară înseamnă bani mai puţini în buzunarul românilor, datorii mai mari pentru generaţiile viitoare şi periclitarea tuturor oportunităţilor pentru ţara noastră de a-şi întări poziţia pe plan extern.

„Verdictul după 10 luni de guvernare este clar: avem nevoie de o nouă majoritate parlamentară care să prezinte un guvern fără Dragnea, Tăriceanu şi Tudose", scrie Siegfried Mureşan.

Concluziile bilanțului:

„1. Creşterea preţului la benzină şi motorină prin adăugarea unei supraaccize de 32 de bani la litru, creştere care produce un efect în lanţ de scumpire a tuturor bunurilor.

2. Scumpirea creditelor imobiliare şi a celorlalte credite cu dobândă variabilă din cauza creşterii indicelui ROBOR provocată de inflaţia tot mai mare.

3. Tăierea investiţiilor de la buget cu 30%, ceea ce înseamnă o infrastructură mai săracă şi o economie necompetitivă, adică mai puţine locuri de muncă şi mai prost plătite.

4. Scăderea investiţiilor străine directe cu 20%, în jur de 500 de milioane de euro, comparativ cu anul 2016.

5. Dublarea deficitului bugetar în primele 9 luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 6,8 miliarde de lei.

6. Creşterea datoriei publice a României în primele 8 luni cu 5,5%, pentru a acoperi deficitul bugetar, până la nivelul-record de 94 de miliarde de euro, datorii pe care tot noi, românii de rând plătitori de taxe, vom trebui să le achităm în anii următori. 

7. România se împrumută tot mai scump din cauza volumului mare al împrumuturilor pe care le-a făcut acest Guvern, dar şi a instabilităţii create de cheltuielile nesăbuite. Spre exemplu, împrumuturile de 500 de milioane de lei făcute de Guvern în 2017 pe o durată de 5 ani de la bănci au o dobândă medie de 2,71%/an, pe când cele din 2016 se făceau la o dobândă mult mai mică, de 2,19%.

8. Scăderea capacităţii de colectare a taxelor şi impozitelor, de la 31,7% din PIB în 2016, la 30,5% din PIB, conform estimărilor pentru 2017 făcute chiar de către Guvern.

9. Inflaţie-record pentru ultimii 4 ani, de 1,8% cauzată de politică economică a Guvernului PSD - ALDE care se bazează pe creşterea consumului şi reducerea investiţiilor, dar şi de introducerea supraaaccizei la carburant. Cel mai mult au crescut preţurile alimentelor, cu aproape 3% în primele nouă luni ale anului, dar scumpirile se vor vedea şi mai mult în următoarele luni.

10. Devalorizarea leului în raport cu moneda euro, în luna octombrie 2016, cursul mediu al euro, conform BNR, a fost de 4,4942 lei, în timp ce, în octombrie 2017, cursul mediu al euro, conform BNR, a fost de 4,5885 lei. Creşterea euro înseamnă preţuri mai mari ale produselor de import, precum şi credite şi chirii mai scumpe pentru românii care au rate în euro sau care au negociat preţul chiriei în moneda europeană.

11. Deficit al comerţului internaţional în creştere cu 1,73 de miliarde de euro, generat de creşterea consumului şi reducerea investiţiilor, lucru care a determinat, printre alte cauze, şi scumpirea alimentelor. 

12. Creşterea cu 7,58% a numărului de societăţi comerciale care au intrat în insolvenţă, în primele 9 luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

13. Record negativ la firmele nou-înfiinţate în domeniul comerţului: numărul de SRL-uri şi PFA-uri deschise în acest an este cu aproximativ 20% mai mic decât cele care erau deschise în aceeaşi perioadă în ultimii 5 ani, potrivit datelor ONRC.

14. Cădere de 9 locuri, până pe poziţia 45, în Topul mondial al uşurinţei cu care poţi face afaceri realizat de Banca Mondială (BM) faţă de clasamentul de anul trecut. Acest raport este analizat de marii investitori străini atunci când doresc să deschidă afaceri în ţări noi, iar înrăutăţirea condiţiilor de business şi căderea bruscă a unei ţări în acest clasament nu sunt privite cu ochi buni de nicio companie.

15. Cădere de 6 locuri, până pe poziţia 68, în Clasamentul global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial faţă de clasamentul de anul trecut. Raportul arată că România se află sub Polonia şi Bulgaria în ceea ce priveşte infrastructura, sănătatea, educaţia, eficienţa pieţei forţei de muncă şi inovarea. Sunt exact domeniile la care investitorii se uită şi de care ţin cont atunci când vor să investească sau să-şi extindă activitatea într-o ţară.

16. Aplicarea split TVA care, dacă va fi introdusă de la 1 ianuarie 2018, cum a anunţat Guvernul PSD - ALDE, va genera costuri suplimentare pentru mediul de afaceri, mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), costuri care nu au putut fi prevăzute în planul de venituri şi cheltuieli la începutul anului. 

17. Disponibilizări anunţate în mediul privat din cauza creşterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2018 la 1.900 de lei/lună. 60% din antreprenorii din România au anunţat că nu vor putea face faţă creşterii salariului minim şi că vor trebuie să facă disponibilizări, conform unui sondaj al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

18. Riscul ca salariile din întreaga economie să scadă din cauza măsurii anunţate de Guvernul PSD - ALDE privind trecerea cheltuielilor cu CAS şi CASS de la angajator la angajat. 

9. Pierderi de circa 5,2 miliarde de lei la bugetul de stat în 2018 dacă se aplică toate măsurile de reformă fiscală anunţate de Guvernul PSD - ALDE, conform estimărilor Consiliului Fiscal.

20. Reducerea contribuţiei la fondurile de pensii private (Pilonul II), de la 5,1%, la 3,7% din cauza disperării actualului Guvern de a acoperi găurile făcute la bugetul de stat. Această reducere înseamnă, spre exemplu, că un tânăr care astăzi are salariu mediu va primi, la pensia privată de peste 30 de ani, cu 58.000 de lei mai puţin din cauza reducerii contribuţiei la fondul de pensii.

21. Dezinteres faţă de îngrijorările venite din partea mediului de afaceri, a specialiştilor şi a instituţiilor financiare internaţionale şi amintesc aici doar Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, Consiliul Investitorilor Străini, Cameră de Comerţ Româno-Americană „AmChamˮ, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Fiscal, dar şi economişti independenţi şi companii de audit.

La aceste contraperformanţe trebuie să adăugăm încercările repetate ale PSD şi ALDE de a pune mâna pe justiţie, dar şi eşecurile pe linie în relaţiile externe: prim-ministrul în funcţie al României, Mihai Tudose, nu a fost primit până acum în nicio capitală a Uniunii Europene pentru o vizită bilaterală, această majoritate şi acest guvern s-au decredibilizat complet în faţa partenerilor europeni şi internaţionali din cauza adoptării Ordonanţei 13, sunt total absenţi în dezbaterile europene privind viitorul UE post-Brexit, nici nu au fost capabili să prezinte o candidatură susţinută profesionist din partea României pentru găzduirea Agenţiei Europene pentru Medicamente şi, cel mai important, din cauza problemelor din Guvern, ţara noastră riscă să rateze oportunităţile pe care ni le oferă Preşedinţia română a Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019”.