Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, susține că există un complot pentru a i se lua teritoriile printr-o revoltă susținută din afara țării.

Scenariu lui Lukașenko

La doi ani după ce i-a permis lui Vladimir Putin să-i folosească granița de sud cu Ucraina pentru ca forțele ruse să mărșăluiască până la Kiev pentru răsturnarea guvernului ucrainean, Aleksandr Lukașenko avertizează acum că opoziția din Belarus intenționează să pună mâna pe o provincie din vestul țării sale, alături de Ucraina și Polonia — și solicită sprijin de la trupele NATO.

Lukașenko vorbeşte frecvent despre riscurile unui atac al NATO sau al Ucrainei ca o justificare pentru menținerea aparatului său militar și de securitate într-o stare constantă de alertă și continuarea escaladării represiunii.

Considerat un aliat cheie al președintelui Vladimir Putin, el prezidează din 1994 un regim în care toate principalele personalități ale opoziției se află în prezent în închisoare sau au fost forțate să plece în exil în țări precum Lituania, Letonia sau Polonia.

Districtul Kobrin, miezul scenariului dictatorului din Belarus

De data aceasta, Lukașenko a avertizat asupra „riscului ridicat” al incidentelor militare care au loc la granița cu Ucraina și a acuzat autoritățile Statelor Unite că fac "tot ce este posibil" pentru a implica țara într-un conflict armat. Toate acestea în cadrul invaziei ruse în Ucraina, pe care el însuși a făcut-o posibilă.

Pentru dictatorul belarus, amenințarea se află în Kobrín, în provincia Brest, o zonă liniștită situată în colțul de sud-vest al Belarusului, la confluența râului Muhaveţ cu canalul Nipru-Bug.

De-a lungul istoriei, acest teritoriu a aparținut Marelui Ducat al Lituaniei, Uniunii Polono-Lituaniene, Imperiului Rus, celei de-a doua republici poloneze și, de asemenea, Belarusiei sovietice. În 1944, orașul Kobrín a fost recucerit de Armata Roșie. Din 1991 face parte din Republica independentă Belarus.

„Nu știu de ce au ales districtul Kobrin, vorbesc mult despre el. [Plănuiesc] să pună mâna pe el... și să facă apel la NATO să desfășoare trupe”, s-a aventurat Lukașenko, adresându-se Adunării Populare din Belarus.

Lukașenko, amenințări pentru Polonia

Lukașenko a amenințat Guvernul Poloniei, îndemnându-l să „evite acțiunile agresive ale Belarusului”. El a fluturat spectrul războiului civil în mai multe momente în discursul său, în care a indicat că „unele forțe sunt folosite pentru a intensifica amenințările la adresa securității naționale”.

El nu a oferit dovezi pentru niciuna dintre acuzațiile sale.

Plângerea lui Lukașenko este în concordanță cu narațiunea oficială rusă în timp de război, unde există o acuzație constantă și nedovedită că atât Ungaria, cât și Polonia se pregătesc, la fel cum a făcut deja Rusia, să anexeze teritoriile ucrainene.

Belarus, trupe la granița cu Rusia

Liderul belarus a decis să transfere mai multe batalioane situate în regiunea Vitebsk, la granița cu Rusia, în zone situate în vestul țării, de parcă ar fi pregătit cu adevărat o abordare descurajatoare împotriva unui eventual atac.

„Riscul principal a fost creat în Ucraina. Washingtonul face tot posibilul pentru a ne duce în acest conflict și a slăbi Europa de Est”, a adăugat el după ce a creionat un scenariu (cel al unei revolte locale susținute de o armată străină) care coincide de fapt cu cel promovat de Moscova în regiunea ucraineană Donbas în 2014.

În ceea ce privește situația de pe front, Lukașenko a echipat încă o dată invadatorii și aceştia au invadat. El a deplâns luptele grele și pierderile de vieți omenești pe câmpul de luptă ucrainean și a subliniat lipsa de muniție și personal militar din partea armatei ucrainene. El a abordat şi atacurile suferite de Rusia împotriva infrastructurii sale.

Lukașenko, lacheul lui Putin

Lukașenko este unul dintre susținătorii Rusiei în invadarea rusă a Ucrainei. De aceea, a criticat ajutorul acordat Kievului aprobat săptămâna aceasta de Congresul SUA: „Oferirea acestor bani a fost o oportunitate ratată [de către Statele Unite] de a ne slăbi și de a slăbi Rusia”.

Ajutorul trimis Ucrainei de SUA pentru a se apăra de Rusia este pentru acest aliat al lui Putin "un factor important în creșterea tensiunii în Ucraina și este foarte periculos", pentru că în orice caz armata rusă este dotată cu "arme noi și rezerve mari" .

În acest sens, el a subliniat că forțele ruse „continuă să avanseze”, în ciuda faptului că este un „proces lent” și a subliniat că discuțiile dintre părți purtate în Turcia la scurt timp după începerea războiului în 2022 ar putea servi drept "punct de plecare al negocierilor" pentru a pune capăt conflictului.

(Articol de Xavier Colás, El Mundo; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)