În luna aprilie, unul din cinci români care aveau un împrumut bancar de cel puţin 20.000 lei (5.000 euro) era restanţier, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR) privind creditele de aproape 5.000 euro.

Informaţiile mai arată că, faţă de luna martie, numărul datornicilor la acest tip de credite a crescut la începutul trimestrului doi cu 6,3%, depăşind uşor 185.000 persoane. Această creştere a numărului de restanţieri ar putea să aibă ca efect şi venirea Sărbătorilor pascale, când o parte dintre cei care au împrumuturi de la bănci au decis să amâne achitarea ratelor.

„Numărul debitorilor restanţieri a scăzut în martie pentru prima dată în acest an, cu 5,15%, la 174.262 de persoane, dar a urcat din nou în aprilie la 185.264 de persoane”, potrivit datelor centralizate la Centrala Riscurilor Bancare. În comparaţie însă cu luna decembrie a anului trecut, numărul datornicilor bancari s-a majorat cu peste 33%.

Datorăm băncilor peste 5,3 miliarde de lei

Conform datelor BNR, totalul sumelor restante în a patra lună a lui 2009 era de peste 5,3 miliarde de lei, cu 10,6% mai mult comparativ cu luna martie. Faţă de decembrie 2008, această restanţă este cu 60% mai mare. Creditele acordate şi angajamentele asumate de instituţiile de credit au totalizat în aprilie 252,59 miliarde de lei, în urcare cu 10% faţă de martie şi aproximativ constante comparativ cu decembrie. Informaţiile furnizate de Centrala Riscurilor Bancare se referă la expunerea faţă de un singur debitor, aceasta fiind egală sau mai mare de 20.000 de lei.

Peste 20% din restanţe sunt mai mari de 90 de zile

Ultimele date publicate de banca centrală despre restanţele mai mari de 90 de zile arătau că acestea reprezentau 1,13 miliarde de lei (267,1 milioane de euro), în timp ce restanţele pentru creditele scoase în afara bilanţului au ajuns la aproape 96 de milioane de lei (22,7 milioane de euro), acestea reprezentând aproximativ 20 din total.

Bucureştiul, primul loc la plata ratelor cu întârziere

La capitolul restanţe în lei pe luna aprilie, Bucureştiul era în continuare pe primul loc, cu aproximativ 701 milioane de lei, dintr-un total de 21,6 miliarde lei luate în credite. Acestea ajungeau în martie la un total de 600 de milioane de lei, cu peste 15% mai puţin faţă de aprilie. La datoriile în euro faţă de bănci, situaţia este asemănătoare, bucureştenii fiind campioni. Locuitorii Capitalei au adunat restanţe de peste un miliard de lei, dintr-un cumul de aproape 49 de miliarde de lei luate împrumut. Datoriile celor din Bucu reşti în luna martie erau de 900 de milioane de lei, la creditele în euro, reiese din datele centralizate de BNR.

ECONOMII

Vrem bani mulţi în timp scurt

Potrivit unui studiu realizat de Erste Group, austriecii preferă să economisească pe termen lung, între doi şi patru ani, iar cehii ţin banii în bănci până la doi ani. La celălalt capăt al firului de economisire se află românii, care preferă termenele flexibile şi scurte de până la trei luni.

„Românii au devenit tot mai preocupaţi de nevoia de a pune bani deoparte, fapt pe care l-am constatat în urma creşterii numărului de depozite în banca noastră. Unu din patru clienţi ai noştri are acum un depozit la termen şi, în primele cinci luni ale anului, am observat o creştere de 11% a volumului de economii generat de depozitele la termen în monedă naţională”, declara Sorin Mititelu, director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Afaceri în cadrul Băncii Comerciale Române.

Cu toate acestea, scadenţele pe termen scurt (până la 3 luni) rămân opţiunea preferată, deoarece clienţii îşi doresc să poată avea acces la sumele depuse fără a pierde veniturile din dobânzi.

În medie, un austriac economiseşte 190 de euro lunar, totodată, un ceh îşi plasează cea mai mare parte a banilor economisiţi, adică 69% din total în depozite şi firme de construcţii.