În cele din urmă, Pristina a întins cea mai firavă ramură de măslin, iar Belgradul a acceptat-o. Dimineață, în ziua de 29 decembrie, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că sârbii din nordul Kosovo vor ridica blocada impusă pe șoselele de la intrarea și ieșirea din regiune.
Sârbii, care formează majoritatea populației din nordul Kosovo, au blocat șoselele timp de mai multe săptămâni ca protest în urma arestării unui fost polițist. Blocada a provocat cea mai gravă escaladare a tensiunilor dintre cele două țări din ultimii ani. Marți, Serbia anunțase că armata sa se află în „cea mai înaltă stare de alertă”.
Se pare că pericolul imediat al unui conflict este acum îndepărtat. Pe data de 28 decembrie, fostul polițist sârb din Kosovo, a cărui arestare, în ziua de 10 decembrie, a dus la izbucnirea protestelor violente ale minorității sârbe din Kosovo, a fost eliberat din arest de către procurorii din Kosovo, fiind transferat sub arest la domiciliu, scrie emerging-europe.com.
Deși premierul din Kosovo, Albin Kurti, a condamnat public decizia de eliberare a fostului polițist, Dejan Pantić, și punerea acestuia sub arest la domiciliu („Sunt foarte curios să aflu cine a fost procurorul care a luat decizia și cine este judecătorul care a aprobat-o”, a spus Kurti), este posibil ca autoritățile din Kosovo să fi dorit să comute pedeapsa, crezând că asta ar fi o cale de a mai potoli o situație devenită tot mai periculoasă.
Conflict Serbia-Kosovo
Ulterior, în aceeași seară, Vučić – aflat în vizită în orașul Raška, din apropierea frontierei cu Kosovo - le-a cerut sârbilor din Kosovo să-și înceteze protestele, deși el a avertizat că îndepărtarea baricadelor, care blocaseră aproape în întregime traficul din și spre nordul Kosovo, va necesita “multă vreme”.
“Va dura ceva timp”, a subliniat Vučić. La puțin timp după aceea, un oficial sârb a pretins că atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite au dat asigurări că cei aflați în fruntea protestelor și cei care au ridicat baricadele nu vor fi puși sub acuzare.
“Ni s-a garantat totodată că Forțele de Securitate din Kosovo nu vor intra în nordul Kosovo cu majoritate sârbă fără avizul comandantului KFOR și al reprezentanților populației din zonă”, a declarat Petar Petković, șeful biroului guvernamental al Serbiei pentru Kosovo.
KFOR reprezintă forțele internaționale de menținere a păcii din Kosovo, conduse de NATO, cu un efectiv de circa 4000 de militari. În timpul actualelor dispute, aceste trupe s-au abținut să intervină masiv, ignorând apelurile Pristinei prin care se cerea înlăturarea baricadelor și a barajelor.
Anterior, UE și SUA, care au încercat să medieze o înțelegere permanentă între Serbia și Kosovo chiar din anul 2008, când Pristina și-a proclamat independența față de Belgrad. (Serbia nu recunoaște independența Kosovo), au lansat un apel la calm.
Într-o declarație comună, cele două părți au cerut tuturor celor implicați să manifeste o reținere maximă și să ia măsuri imediate în vederea calmării situației, abținându-se de la provocări, amenințări sau intimidări.
“Împreună cu președintele Vučić și cu premierul Kurti, căutăm o soluționare politică pentru a îndepărta tensiunile și a conveni asupra unei modalități de adoptat în interesul stabilității, siguranței și bunăstării tuturor comunităților locale”, se arată în declarație.
Cât de cât
În prezent, Kosovo ar urma să facă față presiunilor exercitate de UE și SUA pentru a-l convinge să pună în aplicare acordul din 2013, care le-ar oferi sârbilor din Kosovo o autonomie limitată prin crearea unei asociații a tuturor localităților cu majoritate sârbă.
În viitorul imediat însă, ambele tabere se vor întoarce în ‘buncărele’ lor, de unde vor profera acuzații reciproce, în timp ce UE și SUA vor încerca să relanseze procesul de pace și să-i convingă pe Vučić și pe Kurti să poarte din nou convorbiri față în față.
Ar fi un lucru dificil, având în vedere că relațiile dintre cele două țări au atins cel mai scăzut nivel de după războiul dintre anii 1998 – 1999. De această dată, un asemenea conflict armat a fost evitat cât de cât. (Rador)