Spusele comisarului Jourova sunt un avertisment voalat pentru Polonia, Ungaria și alte state, subliniază agenția citată. Comisarul european a comentat acest subiect cu o săptămână înainte de întâlnirea liderilor europeni de la Bruxelles, în cadrul căreia ei vor încerca să elimine diferențele din cadrul financiar multianual (bugetul) pentru următorii 7 ani. Acest lucru vine într-un moment greu, în care criza coronavirusului a declanșat cea mai nefavorabilă perioadă economică din istoria Uniunii.

Stabilirea unor condiții de acces la fonduri este o temă controversată pentru statele membre ale Uniunii, indiferent dacă este vorba de reforme economice sau de îmbunătățirea standardelor democratice. Aceste dezacorduri îngreunează obținerea unui consens într-un moment în care UE trebuie să ia o decizie rapidă pentru a asigura accesul la fondul salvator pentru o serie de economii. Europa de Est nu ar dori să se pună astfel de condiții (iar reformele economice nu sunt opțiunea dorită pentru țările din sud). Dimpotrivă, Germania, Franța, Suedia și Olanda doresc măsuri stricte.

Avertisment și pentru Bulgaria

„Supremația legii/statul de drept trebuie să fie o condiție pentru alocarea banilor în UE”, le-a spus Jourova, în cadrul unei discuții, miniștrilor de justiție din Uniunea Europeană. Ea a precizat că o „justiție funcțională” e parte din această definiție. Dacă există într-adevăr un astfel de criteriu, ar putea fi o problemă pentru Varșovia și Budapesta, care și-au consolidat controlul asupra instanțelor, dar și pentru România și Bulgaria, unde corupția și sărăcia rămân o problemă serioasă, ani de zile după aderarea la UE, subliniază Reuters.

“Sistarea banilor este un lucru pe care nu mi-ar plăcea să-l văd, dar trebuie să avem o anumită garanție în sistemul nostru juridic că, dacă lucrurile merg foarte prost într-un stat membru, nu pot fi plătiți banii contribuabililor”, a spus Jourova.

Propunerea actuală prevede ca CE să recomande modul de soluționare a problemelor statului de drept într-un anumit stat membru. Pentru blocarea acesteia, însă, un veto de la un stat membru nu ar fi suficient – ar fi nevoie de o majoritate.

Testul de stres democratic

Pandemia s-a transformat într-un „test de stres” democratic pentru Europa, a mai spus Jourova, citată de Reuters. Omologul ei, comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, a declarat că Bruxelles-ul va continua să fie cu ochii pe Budapesta, cu toate că premierul Viktor Orban a renunțat la unele dintre atribuțiile sale speciale, pe care le-a avut la începutul pandemiei.

„Trebuie să apărăm statul de drept și dreptul la libertate cu controlul parlamentar, o justiție independentă și mass-media liberă. Libertățile nu trebuie restricționate cu o zi în plus față de cât e absolut necesare”, a declarat ministrul german al justiției, Christine Lambrecht (Berlinul a preluat președinția rotativă a Consiliului UE la începutul lunii).

Sursa: Rador