Votul în favoarea perpetuării la putere a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, este adesea calificat drept o garanție pentru menținerea vectorului european.

Maia Sandu nu poate câștiga din primul tur

Sondajele arată rezultate contradictorii pentru oponenții electorali ai actualului președinte. Deși niciun sondaj nu indică faptul că Maia Sandu poate câștiga din primul tur, acestea evidențiază că situația s-ar putea schimba semnificativ în turul doi.

Unele sondaje scot în evidență că alegătorii opoziției au șanse mai mari în turul doi, altele o prezintă pe Sandu câștigătoare în orice circumstanță. Totuși, din calcule este omisă apariția factorilor imprevizibili („wild card”) care pot genera răsturnări de situație în dezavantajul actualului guvern de la Chișinău.

Unul dintre elementele de surpriză, în prezent trecut cu vederea, este identificarea unui „candidat unic” de către partidele de opoziție. Un astfel de scenariu are un nivel scăzut de probabilitate deocamdată, întrucât opoziția este împărțită pe principii geopolitice.

În același timp, unele forțe politice sunt mai interesate de propria lor promovare electorală, în vederea pregătirii pentru alegerile parlamentare din 2025, decât să facă un front comun pentru a zădărnici realegerea lui Sandu.

Opoziția asociată cu Rusia și „candidatul unic”

Alte raționamente logice care limitează discuțiile despre „candidatul unic” vizează instinctul de supraviețuire al reprezentanților opoziției asociate cu Rusia, care nu vor să devină ținta instituțiilor statului, antrenate în lupta împotriva ingerințelor rusești.

În actualul raport de forțe, opoziția are puțin spațiu de manevră, întrucât guvernul, reprezentat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), deține monopolul absolut al puterii în stat și o susține necondiționat pe Maia Sandu.

Printre instrumentele de sprijin folosite de PAS în beneficiul actualului președinte include și organizarea referendumului constituțional privind integrarea europeană în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Atât textul propus pentru revizuirea Constituției în cadrul referendumului, cât și desfășurarea concomitentă a votului și a plebiscitului au primit avizul pozitiv Curții Constituționale de la Chișinău, ambele evenimente fiind setate pentru 20 octombrie. În acest context, alegerile prezidențiale vor dobândi un caracter geopolitic sporit comparativ cu alți ani electorali.

Poziționarea vizavi de referendumul va fi folosită de candidații electorali pentru (dez)orientarea alegătorilor. Pe de o parte, unii vor lansa acuzații că integrarea europeană este instrumentalizată în scopuri electorale de către actuala guvernare. Pe de altă parte, cei care vor face apel la boicotarea referendumului privind „constituționalizarea” vectorului european vor fi asociați cu exponenții „coloanei a cincea” rusești din Republica Moldova.

“Candidatul unic” – opțiune imprevizibilă

Chiar dacă scenariul „candidatului unic” este improbabil deocamdată, excluderea lui din calcul este prematură din două raționamente.

Prima considerație se referă la dinamica discuțiilor dintre partidele asociate vectorului pro-rus și/sau non-pro-european. Subiectul dat este supus unui schimb permanent de opinii, care este informal și, respectiv, opac. Lipsa de transparență este motivată de necesitatea de a se proteja împotriva eventualelor acțiuni ale actorilor statali (organele de forță, etc.).

Temerile sunt parțial legitime, întrucât activitatea forțelor pro-ruse este tratată prin prisma securității naționale, având în vedere agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, dar și provocările din regiunea transnistreană și autonomia găgăuză. Totodată, lipsa detaliilor despre negocierile privind „candidatul unic” ar putea dovedi că acestea nu au dat niciun rezultat.

Impasul poate fi cauzat de neidentificarea unui candidat apolitic agreabil tuturor partidelor sau ca urmare a faptului că partidele manifestă egocentrism, nefiind pregătite să facă concesii și să sprijine liderul altui partid participant la discuții și, respectiv, la alegeri.

Al doilea considerent este că scenariul „candidatului unic” poate fi pus pe masă după primul tur al alegerilor, în care se estimează că Maia Sandu se va afla pe primul loc. Pe baza acestui rezultat, majoritatea partidelor de opoziție se vor mobiliza în jurul candidatului care va rămâne în competiția electorală.

Astfel, mobilizarea votului anti-Sandu poate constitui sprijinul candidatului alternativ de către forțele de opoziție. Cu alte cuvinte, intervenția „candidatului unic” se poate concretiza în etapa finală a luptei electorale, reieșind din preferințele alegătorilor din primul tur.

Enigma sondajelor – discrepanțe privind turul doi

Sondajele publicate în februarie-aprilie curent demonstrează o imagine complexă a opțiunilor de vot în rândul cetățenilor moldoveni. Deși aceste sondaje nu evaluează în niciun caz atitudinile electorale ale populației în cazul scenariului „candidatul unic” deocamdată necunoscut, este oricum clar care poate fi comportamentul alegătorilor la turul doi.

În ianuarie-februarie, sondajul IRI-Magenta a arătat că 32% dintre respondenți au optat pentru Maia Sandu, iar 25% l-au susținut pe Igor Dodon. Rezultatele sondajelor IMAS din februarie au clasat-o pe Sandu pe primul loc în opțiunile de vot cu 33,3%, fiind urmată de Dodon cu 23,8%. Potrivit acestor sondaje, victoria actualului președinte în primul tur este exclusă.

Ambele sondaje au fost realizate în baza interviurilor în persoană cu o marjă de eroare de până la +/- 3%. Un al treilea sondaj, realizat telefonic de CBS-AXA (pentru WatchDog) în aprilie, arată o discrepanță majoră între Maia Sandu (35,1%) și Igor Dodon (15,8%), neobservată în alte sondaje.

O astfel de scădere în opțiunile de vot pentru Igor Dodon este oarecum inexplicabilă, deoarece nu s-a produs niciun eveniment major care să provoace un discredit de amploare față de liderul socialiștilor.

Cine ar intra cu Maia Sandu în turul al doilea

Ambiguitatea cu privire la tendințele legate de preferințele electorale reale ale populației crește în cazul evaluării votului în turul doi. Sondajul în persoană din februarie (IMAS) arată că Maia Sandu ar putea pierde alegerile în fața lui Igor Dodon și a primarului Chișinăului, Ion Ceban, dintre care niciunul nu și-a anunțat încă participarea la alegeri.

Rezultatele sondajului telefonic (CBS-AXA/WatchDog) din aprilie au pus-o pe președinta în exercițiu înaintea celorlalți candidați potențiali. Chiar dacă Maia Sandu pare să aibă un avantaj firesc, există o lipsă de claritate în ceea ce privește intensitate și eficiența mobilizării votului anti-guvernamental (contra Maiei Sandu) în favoarea candidaților alternativi (Igor Dodon, Ion Ceban sau altcineva).

Dacă în primul tur nu este identificat "candidatul unic", atunci lupta dintre Sandu și Dodon în turul doi va fi iminentă. Victoria se va decide între votul de blam împotriva lui Sandu pentru neajunsurile guvernării PAS și cel geopolitic îndreptat împotriva eventualului candidat asociat cu Rusia - Igor Dodon.

IMAS, Februarie 2024 CBS-AXA/WatchDog, Aprilie 2024 Sandu vs. Dodon: 40% vs. 43% Sandu vs. Dodon: 42.2% vs. 34.9% Sandu vs. Ceban: 38% vs. 39% Sandu vs. Ceban: 40.2% vs. 32.3% Sandu vs. Vlah: 41% vs. 33% Sandu vs. Vlah: 43.2% vs. 28.3%

Principalele scenarii legate de „candidatul unic” vor reieși din capacitatea liderilor opoziției de a-și mobiliza eforturile electorale prin depășirea viziunilor egocentrice. În același timp, acțiunile întreprinse de autorități pe dimensiunea prevenirii amenințărilor hibride externe ar putea duce la respingerea inițiativei privind „candidatul unic” de către forțele de opoziție de orientare pro-rusă și/sau non-proeuropeană.

Scenariul 1.

Ideea „candidatului unic” este respinsă definitiv din cauza lipsei de sprijin a Socialiștilor, alimentată de rezultatele sondajelor în care Igor Dodon rămâne pe principalele poziții în opțiunile electorale ale populației. Chiar dacă Dodon reiterează că nu este interesat să candideze în niciun scop, motivația electorală bazată pe rațiunea răzbunării personale împotriva Maiei Sandu poate deveni factorul decisiv pentru abandonarea scenariului „candidatului unic”.

Scenariul 2.

Evaluarea serioasă a riscurilor politice ale pierderii alegerilor prezidențiale îi poate determina pe liderii opoziției non-proeuropene și/sau pro-ruse să decidă asupra candidatului unic foarte aproape de ziua alegerilor. O astfel de motivație poate proveni dintr-o strategie mai sofisticată de a induce în eroare guvernarea (PAS) și de a reduce posibilitatea ca anumiți candidați puternici ai opoziției să fie excluși din cursă sub pretextul că au conexiuni cu Rusia.

Scenariul 3.

Opțiunea de a vota pentru un candidat unic al opoziției pro-ruse și/sau non-proeuropene ar putea fi mascată într-un vot pentru mobilizarea alegătorilor în al doilea tur. În acest fel, discursul despre „candidatul unic” din perioada preelectorală și până în primul tur este folosit pentru a pregăti terenul pentru votul în favoarea candidatului alternativ, indiferent cine ajunge în turul doi împreună cu Maia Sandu.