Evenimentul Zilei > Actualitate > Un bucureştean din cinci s-ar înscrie în PCR
Un bucureştean din cinci s-ar înscrie în PCR

Un bucureştean din cinci s-ar înscrie în PCR

El ar face un asemenea gest pentru a-şi păstra slujba, dacă Partidul Comunist ar reajunge la putere. Doar 3% ar adera fără nicio constrângere.

Peste o cincime din bucureşteni ar fi dispuşi să se înscrie în Partidul Comunist Român pentru a-şi păstra slujbele, dacă această formaţiune politică ar reajunge la putere, arată o cercetare a Facultăţii de sociologie a SNSPA.

Studiul a fost efectuat în perioada 5-20 aprilie, în Bucureşti, pe un eşantion de 1116 persoane, intervievate la domiciliu. Marja de eroare a sondajului este de 2,93%.

La întrebarea "Dacă s-ar înfiinţa din nou Partidul Comunist şi ar ajunge la putere, v-aţi înscrie în el pentru a vă păstra serviciul" nu mai puţin de 11% din cei chestionaţi răspund: "Sigur că da". Alţi 10% spun că "probabil" s-ar înscrie în PCR, în timp ce 61% resping categoric o astfel de posibilitate.

O zecime dintre repondenţi cred că "probabil că nu" s-ar înscrie în PCR pentru a-şi salva cariera, iar 3% ar adera la o formaţiune comunistă fără nicio constrângere.

Furturile, tot mai blamate

Studiul SNSPA arată că, în 2011, a crescut împotrivirea la fenomenele anomice, precum furturile. Aproape 60% din cei chestionaţi au spus că sunt total împotrivă ca, la repararea casei, să folosească materiale "sustrase" de pe şantier, chiar dacă lucrarea ar fi mult mai ieftină. În 2010, 45% din bucureştenii chestionaţi de SNSPA se opuneau unui astfel de comportament. Un procent de 18% ar fi însă de acord să folosească, la repararea casei, materiale sustrase de pe şantier, iar 15% spun că "depinde" de cât de ieftină ar fi lucrarea.

Studiul SNSPA arată că furturile de pe şantiere reprezintă o formulare pentru unul din aspectele generatoare ale economiei negre şi consideră că împotrivirea la fenomele anomice a crescut "pe fondul percepţiei privind creşterea devianţei".

În schimb, bucureştenii manifestă un grad mare de toleranţă atunci când sunt rugaţi să răspundă la întrebarea dacă ar trebui pedepsit "fără rezervă" un şomer prins că circulă fără bilet RATB. Astfel, 88% din cei chestionaţi spun că acesta nu ar trebui pedepsit, în timp ce 10% declară că ar trebui sancţionat. Autorii studiului consideră că acest răspuns se datorează "impactului afectiv al crizei".

Nu mai puţin de 92% din repondenţi afirmă că nu ar trebui pedepsit un bătrân care fură o pâine pentru că nu are ce mânca. În schimb, 50% din cei chestionaţi apreciază că merită să fie sancţionat un tânăr care vinde filme sau muzică înregistrată (44% sunt împotrivă), iar 45% ar vrea pedepsirea vecinului care parchează maşina pe locul altcuiva (50% ar fi împotrivă).

13% cumpără ţigări netimbrate

Potrivit sondajului SNSPA, 13% din bucureşteni au cumpărat ţigări netimbrate în ultimul an, iar 4% au achiziţionat băuturi alcoolice nefiscalizate. Prin extrapolare la numărul locuitorilor acestui oraş, studiul SNSPA apreciază că sunt 200.000 de locuitori ai Capitalei care s-au aprovizionat de pe piaţa neagră.

În 2010, o treime din bucureşteni spuneau că ştiu de unde pot cumpăra ţigări şi băuturi netimbrate.

Studenţii de la Facultatea de sociologie a SNSPA i-au întrebat pe bucureşteni şi care a fost suma totală pe care au dat-o şpagă în ultimele 12 luni şi au ajuns la concluzia că media este de 724 de lei de persoană. Această sumă reflectă exclusiv mica corupţie. Cea mai mare sumă contabilizată de studiul SNSPA este de 4.800 de euro într-un an. Prin raportare la populaţa totală a Capitalei, suma şpăgilor ajunge la 65 de milioane de euro. Totuşi, 52% din cei chestionaţi susţin că nu au dat mită în ultimul an.

Prin comparaţie cu anul 2010, s-a dublat numărul celor care au oferit sume între 100 şi 2.000 de lei, de la 7% la 15%. "Prin urmare, se constată o creştere a comportamentului de dare de mită în special pe segmentul superior al sumelor acordate. Pe fondul disponibilităţii pentru devianţă, comportamentul poate fi explicat şi prin faptul că oamenii au o mai mare disponibilitate de a vorbi despre acest lucru", se arată în studiul SNSPA.