Brânza românească, unul dintre cele mai sănătoase alimente și nelipsite de pe masa românilor, poate reprezenta în unele cazuri un pericol pentru sănătate. Inspectorii sanitari îi avertizează pe români să fie atenți la ce fel de brânză cumpără.

Ei au tras acest semnal după ce au descoperit în piețe și magazine sortimente care conțin substanțe foarte periculoase pentru organism. Brânza este o sursă importantă de calciu și proteine.

Cât de periculoasă poate fi brânză românească

Inspectorii sanitari de la Protecția Consumatorului avertizează că unele sortimente de telemea românească sunt ”îmbogățite” cu substanțe foarte periculoase.Ei au găsit în brânzeturi clorură de calciu. Aceasta este o substanță foarte toxică pentru organism.

„40% din sortimentele analizate au calitatea a II-a. Consumatorii cumpără brânză telemea de vacă, de calitatea a II-a, la preţ de calitate superioară! Unul din 3 sortimente de brânză telemea conţine clorură de calciu! Cea mai largă utilizare, în ultimii şi viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheţii şi îndepărtarea acesteia de pe şosele”, transmit inspectorii sanitari.

Cum afectează organismul clorura de calciu

Acumularea clorurii de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacţii. Cum ar fi gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greaţă şi vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă. 32 de sortimente de brânză telemea de vacă comercializate în marile structuri comerciale au fost analizate de Asociaţia Pro Consumatori (fosta Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România), membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor.

Cum se obţine telemeaua

Brânza telemea se obţine în mod tradiţional din lapte proaspăt, cald încă ori încălzit uşor. La lapte se adaugă cheag, care este concentrat enzimatic extras cu sare din stomac de animale rumegătoare tinere, neajunse în stadiul consumării de iarbă.

Caşul obţinut se eliberează de zer şi feliile ori calupurile de precipitat se pun la sare (sare uscată ori saramură). Ele se păstrează apoi la răcoare, în saramură timp de săptămâni, chiar luni. În această perioadă au loc treptat schimbări organoleptice specifice.

Pentru a obține un kilogram de brânză de cheag este nevoie de 6-10 litri de lapte. Dar unii fermieri utilizează alte ingrediente pentru obținerea consistenţei şi proprietăţilor organoleptice specifice brânzei. Cum ar fi de exemplu uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate sau coagulanți chimici.

Un astfel de coagulant chimic este clorura de calciu. Ea se obţine din calcar, prin reacţie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obţinerea sodei.

Specialiștii ne sfătuiesc să evităm sortimentele de brânză foarte ieftine. Acesta este primul semnal că în componența lor ar putea intră substanțe care nu sunt naturale, potrivit antena3.ro.