Umorul comunist de la Coștinești: Premiat și pedepsit. Mori de râs ce proști erau activiștii PCR!
- Catalin Pena
- 19 mai 2020, 13:45
„Am început din anul 1981 să desenez pe ascuns să nu afle mama și tată.
Tată și mama voiau să mă dea la liceul de artă „Nicolae Tonitza”, eu voiam la Marină, așa că desenăm noaptea pe ascuns și, că să nu fiu prins, puneam hârtie neagră în geam și un prosop jos la ușa să nu se vadă lumina.
Nu aveam șanse la Marină pentru că aveam note nu foarte mari la matematică.
Mama mea a găsit când eram în clasa a VIII-a desenele mele și i le-a arătat tatălui meu Nicolae – Nae Moldoveanu și el artist plastic.
Tată a decis pe loc, gata cu Marina, merg la arte.
A început să facă pregătire cu mine și am reușit să țin un caiet ascuns unde făceam desene despre care, mult mai târziu, am înțeles că erau caricaturi.
Era un fel al meu de a mă exprimă și a descrie ce auzeam la tatăa la atelier, dar și alte locuri.
Era un caiet dictando de 200 de file.
Uneori în el scriam ideea dacă nu avea timp să și desenz ce voiam, că să nu uit!