23 decembrie 1989 a adus în atenție un alt incident, de data aceasta fiind vorba despre unul aviatic, în care generalii de miliție, Constantin Nuță și Velicu Mihalea, au fost găsiți decedați.

Generalul-locotenent Constantin Nuță a condus efectivele Ministerului de Interne care au acționat la Timișoara, cât și acțiunea de ridicare și ducere a cadavrelor la București pentru incinerare, ordin dat de Elena Ceaușescu. Generalul- maior Mihalea Velicu l-a secundat pe gl. Lt. Nuță Constantin în acțiunile sale din Timișoara.

În ziua de 23 decembrie 1989, în jurul orelor 13:00 cei doi generali s-au deplasat în municipiul Arad, cu intenția de a reveni spre București. Planul era de a decola de pe aeroport în jurul orelor 18:50, însă, din cauza timpului nefavorabil, au ales trenul. Cea mai apropiată stație C.F.R. din traseu se afla în municipiul Deva, unde, lt.col. Rusu Victor a solicitat prinderea acestora, suspectați fiind de comiterea unor acte de terorism.

Col. Toldea Nicolae, după primirea ordinului, a chemat 16 lucrători de miliție în ținută civilă și neînarmați pentru a le aduce la cunoștință planul de reținere a celor doi generali, în jurul orelor 14:40, aceștia fiind aduși imobilizați în biroul colonelului. Au fost percheziționați, asupra lor găsindu-se pijamale, truse de bărbierit, medicamente și fotografii tip buletin.

În tot acest timp, președintele Consiliului Salvării Naționale din județul Hunedoara, dl. Poraicu l-au contactat pe generalul Hortopan Ion pentru a-l informa că cei doi sunt arestați, doar că, preconizându-se eliberarea lor, aveau rugămintea să se facă orice este posibil pentru a fi transportați în alt oraș.

Generalul Nicolae Militaru fiind înștiințat privind această situație, a aprobat propunerea generalului Hortopan de a fi transportați cu elicopterul în Sibiu.

Gl.lt Rus Iosif, fost comandant al aviației militare a declarat că: “ În jurul orelor 16:20-16:30 am primit un telefon de la gl. Col. Hortopan Ion, spunându-mi că este în biroul ministrului apărării naționale, că este ordinul acestuia să transportăm urgent două persoane cu un elicopter de la Sibiu. Persoanele se iau de la regimentul de geniu din Deva și vor fi duse la Alba-Iulia în Cetate.

Personal, am explicat că este ora târzie, la înapoiere va fi întuneric și că din acest motiv nu putem ateriza noaptea la Alba-Iulia unde nu avem loc balizat, marcat și recunoscut pentru echipaj. În consecință să amânăm pentru mâine pe timp de zi. Hortopan a insistat foarte mult, spunându-mi că este împuternicit să execute o acțiune, că este ordinul ministrului (a cărui voce am auzit-o în telefon), moment în care am propus ca transportul să se facă cu o mașină, cu una blindată sus sau să aducem persoanele, de exemplu, la Sibiu, unde avem aeroport balizat, cu mijloace de asigurare și conducere a zborului, nerenunțând la ideea amânării pentru a doua zi.

Am insistat să mi se spună cine sunt aceste persoane. A refuzat, explicând că nu poate spune prin telefon și acest lucru nu are importanță pentru mine, precizând că revine cu telefonul, iar de acolo persoanele trebuie luate. Revenind la telefon, gl. Hortopan mi-a comunicat că se aprobă la Sibiu.” (1)

După îmbarcarea celor doi generali în elicopter, acesta a decolat în jurul orei 19:40 din unitatea de geniu Deva, însă nu a reușit să și aterizeze conform planului, fiind identificat în jurul orelor 23:00-24:00 căzut în apropiere de Alba Iulia. Martorii UM 01033D- Alba Iulia au declarat că s-a auzit, într-adevăr, zgomotul unui elicopter, urmat de o coadă de foc care a luminat toată valea, sfarșind cu o explozie puternică.

Grigoraș George: “Deci eu am perceput zgomotul, am auzit accelerarea motorului. (Elicopterul-n.n.) A apărut undeva deasupra. Cum a venit din poziția mea de îl auzeam venind, exact în secundele acelea, 3-4 secunde s-au auzit (împușcăturile- n.n.) Da, după care a urmat o clipă pauza, nu s-au auzit focuri (de armă-n.n.) și a început, din nou, după aceea a explodat… Focurile de armă au fost. Mi-aduc foarte bine aminte. Exact așa, rafala scurtă de câteva, 3-4 până la 6 gloanțe, a fost o mică pauză, iarăși foc cu foc. După care a urmat explozia imediat.” (2)

A fost stabilit faptul că în zona în care a fost produs impactul cu solul exista o plantație de vie pe spalieri de beton armat. Primul spalier cu care a luat contact aparatul purta o dislocare de beton în partea superioară pe o lungime de 20 m. În continuare, pe o distanță de 40 m, aracii și sârmele de fixare a viei erau rupți și culcați la pământ. De asemenea, pe partea superioară orizontală a tabloului de bord s-au găsit patru găuri certe de proiectil, apreciindu-se că gloanțele au pătruns de jos în sus și dinainte spre înapoi.

Identificarea celor două cadavre carbonizate s-a făcut pe bază de constatări tehnico-științifice executate de organe specializate și pe recunoașteri de bunuri și obiecte personale găsite la locul accidentului. Examinarea a fost făcută asupra unor rămășite umane, fiind constată carbonizarea totală prin dispariția țesuturilor moi, fragmentări și desprinderi de membre.

Astfel, moartea celor doi generali de miliție care fuseseră martorii evenimentelor din Timișoara a avut la bază decizia generalului Nicolae Militaru de a îi extrage din locul de unde puteau fi eliberați, trimițându-i pe o pistă necunoscută. Să fi fost doar un accident sau un incident premeditat?

Note:

1 Raportul Comisiei Senatoriale

2 Raportul Comisiei Senatoriale