În decurs de doar două zile, ceea ce a debutat ca un protest pe fondul creșterii prețurilor la combustibil s-a transformat în una dintre cele mai grave tulburări cu care s-a confruntat în ultimele decenii Kazahstanul, țară din Asia Centrală, un important producător de energie și mult timp un simbol al stabilității printre fostele state sovietice. Trupe ale unei alianțe militare conduse de Rusia au intervenit deja în teritoriu.

UPDATE 11: Kazatomprom, cel mai mare producător de uraniu din lume, a declarat că își desfășoară activitatea în mod normal, fără niciun impact asupra producției sau exporturilor, în ciuda tulburărilor din Kazahstan.

Prețul uraniului a crescut, după ce au început protestele, la 45,50 dolari pe livră, cel mai ridicat nivel din 30 noiembrie, potrivit unei evaluări Platts.

„Mineritul de uraniu se desfășoară conform planului. Nu au existat opriri. Compania își îndeplinește contractele de export”, a declarat un purtător de cuvânt al Kazatomprom.

UPDATE 10: Marea Britanie s-a declarat îngrijorată de ciocnirile violente dintre forțele de ordine și populație, afirmând că protestele ar trebui să fie pașnice, iar reacția autorităților ar trebui să fie proporțională.

Respectarea „angajamentelor față de libertatea de exprimare”

„Facem apel la calm și condamnăm actele de violență și distrugerea proprietății și a clădirilor”, a afirmat Ministerul britanic de Externe. „De asemenea, solicităm reluarea serviciilor de internet și ca autoritățile kazahe să își respecte angajamentele față de libertatea de exprimare”, a mai transmis instituția într-un comunicat.

UPDATE 9: Producția de petrol la principalul câmp petrolier din Kazahstan, Tengiz, a fost redusă, a declarat operatorul Chevron, deoarece unii contractori au întrerupt liniile de tren în sprijinul protestelor.

Kazahstanul este un producător major de petrol, cu o producție de aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi (bpd) în ultimele luni, și rareori s-a confruntat cu producție întrerupte de tulburări sau dezastre naturale.

„Operațiunile de producție ale TCO continuă, însă a avut loc o ajustare temporară a producției din cauza logisticii”, a declarat într-un comunicat Chevron, cel mai mare producător străin de petrol din Kazahstan, cu o participație de 50% în societatea mixtă Tengizchevroil (TCO).

Protestatarii de la câmp au perturbat activitatea trenurilor care sunt folosite pentru a exporta petrol, au declarat surse pentru Reuters.

UPDATE 8: Prețul uraniului a crescut vertiginos, având în vedere că Kazahstanul este cel mai mare producător mondial al acestui metal radioactiv.

De asemenea, statul este al doilea „miner de bitcoin” din lume, după Statele Unite. „Hashrate” al Bitcoin - măsura puterii de calcul a mașinilor conectate la rețeaua sa - a scăzut miercuri cu peste 10% după ce internetul din Kazahstan a fost oprit.

UPDATE 7: Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a discutat cu ministrul kazah de externe Mukhtar Tileuberdi cu privire la starea de urgență din Kazahstan, a anunțat Departamentul de Stat al SUA.

„Secretarul a reiterat sprijinul deplin al Statelor Unite pentru instituțiile constituționale din Kazahstan și pentru libertatea presei și a pledat pentru o rezolvare pașnică a crizei, care să respecte drepturile”, a precizat Departamentul de Stat.

UPDATE 6: Înaltul diplomat al Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că intervenția militară a Rusiei în Kazahstan a readus în memorie „amintiri ale unor situații care trebuie evitate”.

Borrell și-a exprimat „marea îngrijorare” cu privire la această situație. „Drepturile și securitatea civililor trebuie garantate... UE este pregătită să ofere sprijin în abordarea acestei crize”, s-a exprimat înaltul oficial.

UPDATE 5: În cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său kazah, președintele turc și-a exprimat solidaritatea cu Kazahstanul.

Turcia vrea instaurarea unui nou guvern

Recep Tayyip Erdogan i-a transmis omologului său kazah, Kassym-Jomart Tokayev, că Turcia urmărește îndeaproape evoluția situației și este solidară cu această țară, se arată într-un comunicat al Direcției de comunicare a Turciei.

„În cadrul unei convorbiri telefonice cu Tokayev, președintele nostru și-a exprimat dorința ca un nou guvern să fie stabilit în Kazahstan cât mai curând posibil pentru a pune capăt tensiunilor din țară”, potrivit sursei citate.

UPDATE 4: Forțele de securitate din Kazahstan au evacuat piața centrală din Almaty, un punct de adunare cheie pentru protestatari. Aici, s-au auzit focuri de armă pe tot parcursul zilei, potrivit agenției TASS. Manifestanții au scindat: „Nu suntem teroriști!”.

UPDATE 3: Unități avansate de parașutiști ruși au intrat în Kazahstan și au început să își îndeplinească „sarcinile atribuite”, afirmă Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Moscova.

Trupele au sosit ca parte a unei „forțe de menținere a păcii” desfășurate în vecinul și aliatul Rusiei de către CSTO, la cererea lui Tokayev, care a acuzat „bandele teroriste” antrenate în străinătate de a fi la originea tulburărilor.

De asemenea, au fost trimise unități militare din alte state membre ale CSTO, precum Armenia, Belarus, Tadjikistan și Kârgâzstan, a precizat secretariatul. Cu toate acestea, organizația, din care face parte și Kazahstanul, nu a dezvăluit dimensiunea totală a forței desfășurate.

Bilanțul victimelor: 18 ofițeri de securitate morți, peste 700 răniți

UPDATE 2: Numărul victimelor în rândul ofițerilor de securitate din Kazahstan a crescut la 18 morți și 748 de răniți, au anunțat agențiile de presă ruse Interfax și RIA Novosti, citând Ministerul de Interne.

De asemenea, oficialii au transmis că 2.298 de persoane au fost reținute până în prezent.

UPDATE 1: Protestele din Kazahstan s-ar putea extinde. Este poziția președintelui Aleksandar Vucic, care a transmis jurnaliștilor că neînțelegerile din teritoriu ar putea să iasă la iveală și în statul pe care îl conduce, declanșându-se astfel proteste și în Serbia.

„Nu cred că ei (oligarhii – n.r.) speră să învingă un candidat care doreşte prosperitatea Serbiei, ei nu sunt atât de proşti şi de neinformaţi, ei ştiu că poporul nostru apreciază progresul obţinut şi ştiu ce cred oamenii. Ei spun asta (că au câştigat alegerile – n. r.) întrucât cred că cineva cu mulţi bani îi va ajuta în Serbia să pună la cale revolte în ţară.

Să orchestreze ceva cum se întâmplă în Kazahstan, unde vor fi sute de mii de morţi, o ţară prădată ani de acum înainte, unde au interferat serviciile secrete ale mai multor forţe majore”, a declarat președintele Aleksandar Vucic, într-o conferință susținută joi, 6 ianuarie.

Oficialul a precizat într-un comentariu cu privire la afirmațiile oligarhilor sârbi privind viitoarea lor victorie în alegerile prezidențiale din 3 aprilie, că, probabil, conducerile serviciilor de informațiilor doresc ca „același lucru să se întâmple și în Serbia”.

Știre inițială: Ultimele detalii legate de conflictul care a condus la demisia guvernului și decretarea stării de urgență în Kazahstan. Este cea mai mare provocare pentru regimul președintelui autocrat Kassym-Jomart Tokayev.

Furia publică izbucnită inițial din cauza creșterii prețurilor la combustibil s-a extins. Oamenii și-au exprimat nemulțumirea în ceea ce privește corupția, standardele de viață, sărăcia și șomajul din fosta națiune sovietică, bogată în petrol, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Pe 5 ianuarie, protestatarii ar fi luat cu asalt aeroportul din cel mai mare oraș al țării, Almaty, au intrat cu forța în clădirile guvernamentale și au dat foc biroului principal al administrației orașului, a raportat presa locală. De asemenea, au fost raportate ciocniri mortale cu poliția și armata, o pană de internet la nivel național și clădiri avariate în trei mari orașe.

Presa locală a raportat că opt ofițeri de poliție și membri ai gărzii naționale au fost uciși și peste 300 de ofițeri au fost răniți. Nu este clar în ce măsură civilii au fost uciși sau răniți. Ministerul de Interne al țării a declarat că peste 200 de persoane au fost arestate.

Iată ce trebuie să știți despre tulburările din Kazahstan și care este miza lor.

Protestele din Kazahstan - „o consecință directă a represiunii drepturilor omului”

Demonstrațiile au fost declanșate în regiunea vestică Mangystau, bogată în petrol, atunci când guvernul a eliminat controlul prețurilor la gazul petrolier lichefiat (GPL) la începutul anului. Mulți kazahi și-au schimbat mașinile pentru a funcționa cu acest combustibil, din cauza costului său scăzut.

Kazahstanul, producător de petrol, a noua națiune ca mărime din lume în funcție de suprafață, a atras miliarde de dolari în investiții străine și a menținut o economie puternică de la independența sa de acum 30 de ani.

Dar subvențiile pentru GPL au creat o situație în care Kazahstanul se confrunta în mod regulat cu penuria de petrol, potrivit Reuters. Ridicarea plafoanelor de preț a fost un mijloc al guvernului de a atenua aceste deficite și de a se asigura că livrările au ajuns pe piața internă. Cu toate acestea, planul s-a întors împotriva sa, iar prețurile GPL-ului au crescut mai mult decât dublu după ridicarea plafoanelor - protestele s-au răspândit apoi rapid în întreaga țară.

Există, de asemenea, probleme de lungă durată care stau la baza protestelor, inclusiv furia față de corupția endemică din cadrul guvernului, inegalitatea veniturilor și dificultățile economice, care au fost exacerbate în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit Human Rights Watch.

În timp ce resursele naturale ale țării au făcut o mică elită extrem de bogată, mulți kazahi obișnuiți se simt lăsați în urmă. Amnesty International a declarat că protestele sunt „o consecință directă a represiunii pe scară largă a drepturilor fundamentale ale omului de către autorități”.

„De ani de zile, guvernul a persecutat fără încetare disidența pașnică, lăsând poporul kazah într-o stare de agitație și disperare”, a declarat Marie Struthers, directorul Amnesty pentru Europa de Est și Asia Centrală.

Ce măsuri a luat guvernul de la Nur-Sultan

Autoritățile au declarat stare de urgență la nivel național, cu stare de asediu și restricții de circulație până pe 19 ianuarie, a anunțat presa locală. Au fost raportate întreruperi ale internetului în toată țara, iar președintele Tokayev a declarat că a fost trimis personal militar spre intervenție.

În încercarea de a limita tulburările, Tokayev a ordonat guvernului să reducă prețul GPL la 50 de tenge (0,11 dolari) pe litru „pentru a asigura stabilitatea în țară”.

El a declarat că au fost puse în aplicare, de asemenea, o serie de măsuri menite „să stabilizeze situația socio-economică”, inclusiv reglementarea de către guvern a prețurilor la combustibili pentru o perioadă de 180 de zile, un moratoriu privind creșterea tarifelor la utilități pentru populație pentru aceeași perioadă și luarea în considerare a subvențiilor pentru chirie pentru „segmentele vulnerabile ale populației”.

Premierul Askar Mamin și guvernul kazah au demisionat, iar Tokayev a preluat controlul Consiliului de Securitate al țării, înlocuindu-l pe fostul președinte Nursultan Nazarbaev.

Aceste concesii nu au reușit, însă, să oprească protestele.

Președintele Tokayev va acționa „cât mai dur posibil”

Tokayev a promis că va acționa „cât mai dur posibil” pentru a pune capăt tulburărilor. El i-a numit „teroriști” pe cei care ar fi luat cu asalt aeroportul și i-a acuzat pe protestatari că subminează „sistemul de stat”, susținând că „mulți dintre ei au fost pregătiți militar în străinătate”.

O alianță militară condusă de Rusia și formată din foste state sovietice a răspuns apelului său de ajutor pentru a reprima protestele. Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) - care include Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan - trimite „forțe de menținere a păcii” în Kazahstan „pentru a stabiliza și normaliza situația”, a declarat premierul armean Nikol Pashinyan.

Unde se află Kazahstanul și cum este guvernat?

Kazahstanul este cea mai mare economie din Asia Centrală, cu Rusia la granița de nord și China la est. Conducerea sa, care s-a lăudat adesea cu stabilitatea sa într-o regiune care a cunoscut numeroase conflicte, menține legături strânse cu Rusia.

În Kazahstan trăiește o minoritate etnică rusă semnificativă, care reprezintă aproximativ 20% din populația de 19 milioane de locuitori a fostei republici sovietice, potrivit CIA World Factbook. Moscova depinde, de asemenea, de cosmodromul Baikonur din sudul Kazahstanului ca bază de lansare pentru toate misiunile spațiale cu echipaj rusesc.

O mare parte din furia protestatarilor a fost îndreptată împotriva conducerii Kazahstanului, care controlează țara.

Chiar și înainte de independența din 1991, scena politică a țării a fost dominată de un singur om - Nursultan Nazarbaiev, în vârstă de 81 de ani. Președintele de lungă durată și fost oficial al Partidului Comunist a condus timp de aproape trei decenii înainte de a se retrage în 2019.

Metoda sa autocratică de guvernare a stârnit îngrijorarea internațională și a văzut autoritățile reprimând dur protestele, încarcerând criticii și înăbușind libertatea presei, potrivit grupurilor mondiale pentru drepturile omului. Criticii l-au acuzat pe Nazarbaiev că a numit membri ai familiei și aliați în posturi cheie în guvern, iar familia sa se crede că controlează o mare parte din economia kazahă, potrivit Reuters.

Nazarbaiev a fost cunoscut în Occident pentru renunțarea la armele nucleare și relocarea capitalei în orașul futurist Astana - care a fost ulterior redenumit Nur-Sultan, după numele său.

Raportul privind drepturile omului din 2018 al Departamentului de Stat al SUA a remarcat că alegerile prezidențiale din Kazahstan din 2015, în care Nazarbaiev a primit 98% din voturile exprimate, „au fost marcate de nereguli și nu a existat o competiție politică autentică”. Nu au existat niciodată alegeri în Kazahstan considerate libere și corecte de către observatorii internaționali.

Când Nazarbaiev a demisionat, el a transferat puterea lui Tokayev, dar a rămas o figură influentă, deși controversată, în spatele scenei. Până pe 5 ianuarie, el a fost președinte al Consiliului de Securitate al țării și și-a păstrat titlul de Elbasy (Lider al națiunii).

Înlăturarea sa din consiliu de către Tokayev nu pare să fi pus capăt tulburărilor actuale.