Astăzi este ultima zi a evenimentului internaţional dedicat literaturii, organizat în fiecare an la Paris. România a participat alături de alte 26 de ţări şi s-a prezentat, în premieră, cu un stand al Centrului Naţional al Cărţii (CENNAC), din cadrul ICR Bucureşti.
Potrivit reprezentanţilor ICR Paris, aflaţi şi ei la Salonul de Carte, obiectivul urmărit de standul CENNAC este unul dublu, constând în promovarea programelor de sprijinire a traducerilor iniţiate de ICR şi oferirea unei viziuni asupra diversităţii literaturii române contemporane de-a lungul unei serii de întâlniri cu autori români, lecturi, lansări şi mese rotunde.
În cadrul ediţiei din acest an, cea de 29-a, au avut loc, la standul CENNAC, mai multe lansări, printre care romane, volume de poezie, beletristică şi reviste: • Volumul de poezie “Des soleils différents” • Numărul special al revistei “Confluences poétiques” dedicat liricii româneşti contemporane • Versiunea franceză a romanului “Drumul egal al fiecărei zile” de Gabriela Adameşteanu, apărut la Gallimard.
De asemenea, cu sprijinul ICR Paris şi al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din România, au fost posibile şi două traduceri, cartea lui Alexandru Dragomir “Crase banalităţi metafizice” şi volumul autobiografic al Ralucăi Sterian-Nathan, “Suflet tatuat”, precum şi lansarea albumului fotografic al Lilianei Nadiu “Roumanie. Réminiscences”.
Literatura română în context european În timpul acestui eveniment mai mulţi prozatori, poeţi, critici literari şi simpli iubitori de carte au dezbătut pe tema literaturii române în contextul european (1989-2009). Invitaţii speciali au fost prozatorii Gabriela Adameşteanu şi Dumitru Ţepeneag, precum şi criticul literar Daniel Cristea Enache.
În cadrul discuţiilor, moderate de către directoarea ICR Paris, Magda Cârneci, au fost menţionate aspecte legate de dificultatea reunificării literaturii din diaspora cu cea de acasă, profilul post-naţional al scriitorului din diaspora, cenzura politică de odinioară şi cea economică actuală în domeniul literar, lipsa deschiderii literaturii române către restul lumii şi necesitatea implicării instituţiilor româneşti în sprijinirea şi promovarea literaturii autohtone. Discuţia a avut la bază perioada comunistă şi cea post-comunistă.
Chiar dacă literatura română de după ’89 este marcată de o puternică recuparare a trecutului comunist, în opinia lui Dumitru Ţepeneag, occidentalii şi tânăra generaţie din România nu vor înţelege mai bine comunismul prin intermediul literaturii ultimilor 20 de ani. De altfel, “nu acesta este rolul literaturii”, a subliniat prozatorul.
Deşi perioada comunistă a fost una plină de constrângeri pentru scriitori, libertatea obţinută dupa ’89 este apreciată de tânărul publicist Daniel Cristea Enache care a mărturisit publicului că ”în urmă cu 20 de ani era de neimaginat ca un critic literar să ajungă la salonul de carte de la Paris fără să plătească un obol autorităţilor, fără să-şi aducă aportul la construcţia socialismului, fără să-şi ia un anumit angajament (…). Înainte de a fi critic literar, trebuia să fie un element de încredere al regimului. Astăzi, invitarea unui critic de carte nu mai miră şi nu mai alertează pe nimeni. Admiţând măcar acest fapt, vom înţelege ce s-a schimbat.” Criza economică nu intimidează lectura Ediţia din acest an a Salonului de Carte de la Paris a debutat pe 13 martie. Invitatul de onoare a fost Mexicul, care s-a prezentat cu o bogată colecţie de volume.
În contextul schimbărilor aduse de criză, piaţa de carte din Franţa nu pare să sufere de pe urma acestora. În ianuarie 2009, s-a înregistrat o creştere de 2% la vânzările de carte, faţă de luna precedentă, după cum relatează un articol din "Actualitte". La eveniment au fost prezente peste 1.000 de edituri, organizate în 407 standuri.
Peste 210.000 persoane au vizitat salonul în cadrul căruia au foat prezentate atât variantele tradiţionale ale cărţilor, cât şi ultimele tehnologii în domeniu. La standul "Lecturi de mâine" au fost expuse modele de e-books, hărţi electronice, precum şi modele de cerneală electronică.
Recomandările noastre
