Premierul Călin Popescu- Tăriceanu ia în calcul asumarea răspunderii guvernului în parlament pentru un moratoriu prin care să se blocheze creşterile salariale cu care executivul nu este de acord, au afirmat surse liberale.
 
O asemenea mişcare este luată în calcul pornind de la premisa că ar aduce PNL în avantaj în ambele variante posibile, din punct de vedere al procedurilor. Concret, după asumarea răspunderii, există un termen de trei zile în care se poate depune o moţiune de cenzură contra guvernului. Or, la ora actuală, o moţiune de cenzură poate trece doar dacă este susţinută de PSD şi PDL, iar alăturarea acestor două partide ar furniza muniţie electorală PNL-ului.

Pe de altă parte, dacă moţiunea nu este depusă în acest termen sau nu este adoptată, programul, declaraţia politică sau proiectul de lege pentru care executivul şi-a asumat răspunderea intră în vigoare potrivit prevederilor constituţionale. În această variantă vor rămâne în vigoare doar majorările dorite de executiv, pentru care PNL îşi poate asuma beneficiile de imagine.

Scenariul a fost discutat ieri la şedinţa conducerii centrale a PNL şi i-a fost propus premierului din două direcţii: de către vicepre- şedintele Ludovic Orban şi de către consultanţii săi politici.

Variante de rezervă

Existenţa acestei variante a fost confirmată ieri de vicepreşedintele PNL, Teodor Meleşcanu, care a precizat că decizia finală ar urma să fie luată într-o şedinţă următoare. El susţine că o asemenea mişcare este privită ca o soluţie care ar putea fi aplicată după epuizarea celorlalţi paşi de blocare a majorărilor salariale, pe care guvernul susţine că nu le poate susţine financiar.
 
„Noi am hotărât, în unanimitate, că PNL nu va accepta niciun fel de modificări de tip populist. Primul pas este contestarea la Curtea Constituţională a legii privind majorarea salariilor profesorilor şi, dacă nu avem câştig de cauză, premierul i-a cerut preşedintelui să nu promulge legea. După epuizarea primilor doi paşi, vom recurge fie la asumarea răspunderii, fie la o ordonanţă de urgenţă“, ne-a declarat Meleşcanu.

Totuşi, majoritatea liderilor liberali contactaţi ieri susţineau că ipoteza asumării răspunderii are cele mai multe avantaje pentru că toate celelalte trei (decizia Curţii, intervenţia preşedintelui sau o ordonanţă de urgenţă) ar rezolva doar problema creşterii salariilor profesorilor şi nu problema altor iniţiative similare pe care le-ar putea vota legislativul în perioada următoare.

Tăriceanu nu demisionează

De altfel, premierul Tăriceanu a lăsat ieri să se înţeleagă că are un plan de rezervă, care nu include demisia sa. În cazul în care Curtea Constituţională nu va admite contestaţia guvernului, premierul a spus că există „o serie de variante în analiză“.

Cât priveşte o eventuală demisie, ca soluţie la actuala situaţie creată de cererile de măriri de salarii, Tăriceanu a precizat că „nu depune armele“. Cu toate că şi liberalii au votat, în parlament, majorarea salariilor profesorilor, Tăriceanu a comentat că măsurile „electorale şi politicianiste“ promovate de PSD şi PDL nu pot fi acceptate deoarece generează o criză majoră.

NEMULŢUMIRE

Orban a cerut demisia ministrului Adomniţei

Ieri, la şedinţa Biroului Politic Central al PNL, vicepreşedintele Ludovic Orban a solicitat demisia ministrului educaţiei, Cristian Adomniţei. El l-a acuzat că a votat în parlament o lege care nu era agreată de executiv. Criticat şi de alţi lideri liberali, ministrul educaţiei nu a acceptat să-şi dea demisia. Premierul Tăriceanu a părut că nu vrea să-l schimbe pe Adomniţei şi a spus că îi dă acestuia un termen de zece zile în care să negocieze cu sindicaliştii din învăţământ, pentru a-i convinge că executivul nu are fonduri suficiente pentru a majora salariile cu 50%. De altfel, Tăriceanu a afirmat ieri că nu se pune problema demisiei vreunui ministru şi nici a sancţionării deputaţilor liberali care au votat legea de majorare cu 50% a salariilor profesorilor, dar a admis că „există o deficienţă evidentă“ şi o „lipsă de coordonare a acţiunii“ între grupul parlamentar şi guvern.

ALERTĂ MAXIMĂ

„Criza artificială“ duce euro la aproape 4 lei

Ceea ce vedem astăzi în România este o criză „relativ artificială, creată de relatările din presă“, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, trecând cu vederea valul de scumpiri, deficitul exagerat şi alte consecinţe negative pe care le vom simţi în perioada următoare.
 
În ultimele două săptămâni, leul a pierdut în faţa euro 8,6% din valoare, depreciindu-se de la 3,6284 lei pentru un euro la 3,9410 lei/euro.

Cursul oficial de ieri al monedei naţionale a fost cel mai mic din ultimii patru ani. „Cursul s-a mişcat în limite normale din punct de vedere a ceea ce se întâmplă pe plan internaţional şi ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână pe plan inten“, a declarat şeful băncii centrale, referindu-se la legea privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, votată în parlament.
 
La rândul său, analistul financiar Bogdan Baltazar crede că, în prezent, în România există „o criză autoindusă prin iresponsabilitatea politicienilor din partidele parlamentare. În curând, vom resimţi şi efectele crizei externe prin scumpirea creditelor, a alimentelor şi a tuturor mărfurilor şi serviciilor“, a precizat analistul.

Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, ne-a declarat că deprecierea leului va aduce scumpiri cuprinse între 10% şi 25% la produsele alimentare, majoritatea fiind produse cu materie primă din import.

BNR pune stop căderii leului

Surse din piaţă susţin că BNR ar fi intervenit, ieri, în piaţă, pentru a opri leul de la o cădere mai mare, care l-ar fi dus peste valoarea de 4 lei pentru un euro. Analiştii se aşteptau ca banca centrală să protejeze moneda naţională de acest nivel, considerat un prag psihologic.

Pentru a calma spiritele speriate de criza externă, Mugur Isărescu a declarat, după o întâlnire cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, că banca centrală este pregătită să intervină pe piaţa financiară cu măsuri similare din celelalte state europene, inclusiv prin furnizare de lichiditate şi oferirea de garanţ ii mai mari pentru depozitele populaţiei.
Totuşi, creşterile salariale necugetate ar putea cauza grave probleme economiei noastre: inflaţie cu două cifre, un deficit bugetar peste limita admisă de UE şi impozite suplimentare pentru populaţie. La rândul lui, Tăriceanu spune că majorarea cu 50% a salariilor bugetarilor înseamnă cheltuieli suplimentare de peste 10 miliarde de euro, bani care vor trebui compensaţi cu noi impozite de circa 2.000 de euro pe an pentru fiecare salariat.

Săptămâna protestelor

Peste 15.000 de sindicalişti ies în stradă astăzi, pentru a cere şi ei majorări salariale similare profesorilor. Tot astăzi, sindicatul funcţionarilor publici Sed Lex va stabili calendarul protestelor, după eşecul negocierilor de ieri cu Varujan Vosganian, ministrul finanţelor, privind creşterea cu 50% a salariilor.(Ana Bâtcă, Cristina Sbîrn)

ZI NEAGRĂ

„Hemoragia“ de pe Burse se agravează

Majoritatea pieţelor mondiale de acţiuni au consemnat ieri scăderi abrupte, pe fondul temerilor investitorilor că economia SUA şi alte mari economii ale lumii vor intra în recesiune, în ciuda faptului că autorităţile americane au aprobat vineri programul de 700 miliarde dolari pentru suţinerea sistemului financiar. Decizia nu a reuşit să calmeze însă spiritele investitorilor, chiar dacă preşedintele american George W. Bush a spus că este nevoie de timp pentru ca efectele pozitive să apară, transmite Reuters.

Indicii americani Dow Jones şi S&P 500 au pierdut ieri 4,94%, respectiv 5,73% în prima oră a şedinţei de tranzacţionare.
 
Acţiunile europene au căzut şi ele cu aproape 7%, la minimul ultimilor patru ani, în contextul în care criza din sectorul financiar internaţional s-a agravat pe Bătrânul Continent. Bursa de la Londra a pierdut 7,37%, prin indicele FTSE 100, iar cea de la Viena a scăzut cu peste 8% în prima parte a şedinţei de tranzacţionare de ieri, declin susţinut de titlurile din sectorul financiar.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de acţiunile Erste Bank (proprietarul BCR) şi ale Raiffeisen International (compania mamă a Raiffeisen Bank din România), care au pierdut 12,6%, respectiv 10,7% din valoare. În Italia, acţiunile UniCredit (UniCredit Ţiriac Bank în România) au scăzut luni cu 14% la Bursă, după ce banca a anunţat că intenţ ionează să-şi majoreze capitalul cu 6,6 miliarde euro, semn că nu stă bine la capitolul lichiditate.

Germanii fac şi ei transfuzii

Guvernul german a anunţat că Banca Hypo Real Estate, aflată la un pas de prăbuşire, va primi o finanţare de 50 miliarde euro de la banca centrală a Germaniei şi de la un consorţiu de instituţii financiare. În plus, autorităţile de la Berlin au anunţat că vor garanta integral depozitele constituite la băncile locale, un plan în valoare de 500 miliarde euro. Măsura Germaniei a fost urmată de modificări ale plafoanelor de garantare a depozitelor bancare în Austria, Danemarca şi Suedia. Totodată, Coreea de Sud a promis că va utiliza 240 miliarde de dolari din rezervele oficiale pentru a ajuta instituţiile să aibă suficientă lichiditate.
 
Tot ieri, banca franceză BNP Paribas a anunţat că va prelua activele grupului financiar Fortis din Belgia şi Luxemburg, pentru 14,5 miliarde de euro, relevă Reuters.

În urma tranzacţiei, Paribas va deveni cea mai mare bancă de economii din zona euro. Mai mult Oleg Deripaska este primul miliardar rus afectat public de criza financiară globală, după ce devalorizarea unei participaţii de 20% deţinută la compania canadiană producătoare de piese auto Magna International l-a determinat să cedeze pachetul de acţiuni către creditorii care au finanţat investiţia.

REACŢIE

Papa: „Cei care caută banii construiesc în nisip“

„Criza financiară globală este o dovadă că goana după bani şi succes sunt fără valoare“, a declarat Papa Benedict al XVI-lea, la o întâlnire pe care a avut-o cu episcopii la Roma. Dispariţia banilor după ce băncile s-au prăbuşit arată că bogăţia înseamnă „nimic“, a continuat Suveranul Pontif. Capul Bisericii Catolice a continuat atacurile la adresa „celor lumeşti“, spunând că cei care caută numai „succesul, cariera sau banii construiesc în nisip“. El a mai spus că naţiunile cândva bogate în credinţă şi vocaţie îşi pierd propria identitate sub influenţele dăunătoare ale culturii moderne. (Adrian Popa)


COTAŢII. Pieţele financiare de la Londra şi Viena au scăzut ieri cu peste 7%