La trei ani de la demolarea ultimei mori istorice a Sibiului, administraţia locală a primit o solicitare pentru un aviz în vederea ridicării unui bloc de birouri pe amplasamentul fostului monument istoric.
Ceea ce era de aşteptat încă din martie 2008 (momentul demolării ultimei mori istorice a Sibiului) s-a produs în această primăvară: Prima Imobiliare SRL a obţinut un certificat de urbanism pentru ridicarea unui bloc de birouri pe locul fostei mori, situată pe strada Alba Iulia, în perimetrul centrului istoric al oraşului. Certificatul de urbanism a fost eliberat la jumătatea lunii februarie a acestui an. "Prin acest certificat de urbanism primăria a solicitat iniţiatorului proiectului elaborarea unui PUZ şi obţinerea avizului de oportunitate. Acest proiect a fost discutat în şedinţa CTATU (Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism) din data de 17 martie, iar în urma acesteia i s-a pus în vedere iniţiatorului că documentaţia PUZ va trebui să ţină cont de condiţiile impuse de avizul emis de Direcţia de Cultură", arată reprezentanţii Primăriei Sibiu, într-un răspuns oficial. Vrem să vedem ce putem construi
Prima Imobiliare îl are drept asociat pe Iulian Bogdan Năstase, prezent şi în firma Prima Trans, care deţinea terenul pe care dăinuia până în 2008 ultima moară istorică a judeţului Sibiu. "Tocmai de aceea am depus acea cerere, pentru a vedea ce se poate construi acolo. Ca idee, vrem să ridicăm o construcţie care să aibă destinaţia de birouri, dar şi de spaţii comerciale la parter", a declarat avocatul Iulian Bogdan Năstase. În schiţa prezentată în cadrul şedinţei CTATU din luna martie, clădirea propusă avea un aspect cât se poate de modern: beton şi sticlă, patru niveluri, alte două la subsol. Zona, însă, face parte din centrul istoric al Sibiului, ceea ce impune o arhitectură adecvată. "În cazul în care ni se va solicita o anumită arhitectură vom vedea, vom discuta cu arhitecţii noştri", adaugă Năstase.
Grabă mare, înainte de noul PUG
Fosta moară a Sibiului se afla, pe harta urbanistică a oraşului, la limita centrului istoric. Potrivit vechilor reglementări, pentru un nou imobil în această zonă ar fi suficientă elaborarea unui plan urbanistic zonal doar pe una sau două subzone pe care se află parcela în discuţie. În cazul adoptării noului PUG, regulile sunt mult mai stricte. Astfel, pentru ridicarea unui imobil în centrul istoric al Sibiului ar fi nevoie de un plan urbanistic zonal pe întreaga zonă a centrului istoric, adică o documentaţie extrem de costisitoare. De asemenea, din reglementările viitorului PUG se deduce faptul că, pentru a ridica un imobil pe locul unui fost monument istoric, noua clădire trebuie să respecte amprenta şi dimensiunile acelui monument istoric. Faptul că pentru viitorul PUZ a fost solicitat, de către reprezentanţii Sibiului, avizul Direcţiei de cultură poate avea, de asemenea, două tăişuri. Este cunoscută opoziţia vehementă a acestora faţă de investiţiile care, potrivit considerentelor lor, nu respectă istoria oraşului. Dar pe de altă parte, în locul avizului Direcţiei locale, poate fi solicitat un aviz de la Direcţia Naţională a Monumentelor Istorice, din cadrul Ministerului Culturii, Direcţie care a dat de mai multe ori autorizări "peste părerea" celor de la Sibiu.
NUP pentru o demolare ilegală
Ultima moară a Sibiului a fost demolată în două zile de sâmbătă – 22 şi 29 martie 2008. Zile în care instituţiile statului nu lucrează. Şi care instituţii nu au putut dovedi vreun vinovat în toată această poveste. "A fost demarat un dosar penal. Dar, fiindcă era vorba de un avocat, dosarul a fost declinat către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba", au declarat surse din cadrul poliţiei. Din 2008 şi până acum, dosarul nu a ajuns în instanţă. Iar potrivit avocatului Iulian Bogdan Năstase, cercetat în acest caz, nici nu aveam cum să ajungă: "Nu vreau să par subiectiv, dar din câte ştiu eu, în acest caz a fost dat NUP".
Ce a pierdut Sibiul
Fosta moară a Sibiului a fost demolată fără să existe vreun act emis în acest scop (autorizaţie de demolare) şi, prin urmare, şi fără avizul Ministerului Culturii. Demolarea a început pe 22 martie 2008, iar şase zile mai târziu fostul şef al Direcţiei de patrimoniu cultural, Vasile Crişan, a emis o adresă către toate instituţiile interesate de acest subiect: grupul Brantner România – SC Getesib (proprietarii clădirii), Primăria Sibiu şi serviciile specializate, Inspecţia în construcţii şi Inspectoratul de Poliţie. "Având informaţii că s-a demolat în data de sâmbătă, 22 martie, iar următoarele lucrări de demolare vor fi finalizate tot într-o zi de sâmbătă, în data de 29 martie, vă rugăm să luaţi măsuri urgente de pază şi protecţie pentru a preîntâmpina demolarea totală", se arată în adresa amintită. Măsuri urgente nu s-au luat. Ulterior, s-a descoperit că respectiva moară nici nu mai exista în Cartea Funciară. Cu doar trei săptămâni înainte, ultima moară a Sibiului era clasată ca monument istoric de importanţă naţională. Cum dosarul de clasare iniţiat în 23 februarie 2007, nu fusese finalizat, în martie 2008 "povestea" s-a închis. Iar clădirea a fost demolată, fără ca autorităţile să reuşească să stabilească cine autorul acestor lucrări de demolare. La acea vreme, proprietarii terenului, cei de la Prima Trans, au declarat că habar nu au cine a putut demola clădirea. Şi că ei intenţionau să ceară chirie proprietarilor clădirii. La momentul demolării, clădirea se afla într-o vizibilă stare de degradare. Potrivit informaţiilor existente, se pare că în ţară mai există doar două sau trei astfel de clădiri. Stema de pe clădire, datată cu anul 1775, era singura originară păstrată în Sibiu. Clădirea era, în vremurile vechi, moara oraşului: actuala stradă Şaguna purta numele Mühlgasse (strada Morilor). În clădirea respectivă a funcţionat moara oraşului Sibiu până la mijlocul secolului XX.
Recomandările noastre
