Europa. Uniunea Europeană pare să cedeze sub presiunea crescândă din partea industriei auto și a statelor membre în ceea ce privește termenul de 2035 pentru interzicerea aplicată pentru motoarele cu ardere internă.
Mașinile cu combustie, care vor utiliza exclusiv combustibili sintetici, produși cu emisii zero de CO2, reprezintă prima categorie de motoare acceptată după 2035, conform înțelegerii politicienilor europeni în cadrul acordului privind interzicerea vânzării vehiculelor cu emisii de CO2.
Revizuirea termenului de la care sunt interzise motoarele cu ardere internă
În prezent, există discuții despre două tehnologii care sunt luate în considerare pentru a fi acceptate ca excepții, conform informațiilor analizate de Profit.ro.
Cu toate acestea, decizia finală va fi luată abia în 2026, după o revizuire completă a întregului plan.
Totuși, niciun document adoptat până acum nu specifică cum vor fi reglementate motoarele cu ardere internă pentru a utiliza exclusiv combustibili sintetici produși folosind electricitate din surse regenerabile.
În cazul în care se identifică o soluție tehnică, aceasta ar putea fi prima excepție de la interzicerea completă a mașinilor ce folosesc motoarele cu ardere internă pe mașinile noi vândute după 2035.
În ultima perioadă, a câștigat tot mai mult teren o a doua propunere pentru excepția de la interdicție, susținută de anumiți actori din industria auto în sfera politică.
Este vorba despre mașinile electrice cu extensor de autonomie, o tehnologie existentă de ceva timp, dar care nu beneficiază încă de o popularitate semnificativă, deși situația ar putea evolua în funcție de decizia Uniunii Europene în acest sens.
Motor cu ardere internă. Sursa foto: Robert Allmann/ Pixabay
Tehnologia mașinilor cu extensor de autonomie
Această tehnologie se bazează pe un sistem de propulsie cu o baterie și un motor electric, notabil prin faptul că bateria are o capacitate mai mică în comparație cu mașinile complet electrice.
În schimb, compensează autonomia redusă cu ajutorul unui generator electric alimentat cu combustibil.
În esență, este vorba despre un sistem hibrid, dar diferențele fundamentale față de un PHEV (vehicul electric hibrid plug-in) și un vehicul electric cu range-extender (REEV) sunt semnificative: motoarele cu ardere internă nu transmit niciodată direct puterea la roți, reducând astfel semnificativ emisiile de CO2, iar mașina poate fi condusă exclusiv în mod electric.
Uniunea Europeana. Sursa foto: Unsplash
Soluțiile, unele care nu rezolvă complet problema
GM și Opel au fost printre primele mărci care au introdus această tehnologie acum mulți ani, dar au abandonat-o ulterior, în timp ce BMW a adoptat o motorizare similară pentru modelul i3, dar a renunțat la aceasta într-un moment ulterior.
La rândul lor, reprezentanții Stellantis au declarat că, în cazul în care va fi adoptată o legislație până în 2035, vor începe producția de mașini REEV în Europa în colaborare cu partenerii de la Leapmotor.
Această alternativă nu este văzută ca o salvare directă pentru motoarele cu ardere internă, dar ar putea reprezenta o soluție pentru industria auto.
Aceasta ar permite producția continuă a motoarelor termice și, în același timp, ar aborda una dintre preocupările principale ale cumpărătorilor: autonomia vehiculelor electrice, potrivit profit.ro.