UE pune Turcia sub supraveghere după derive autoritare

UE pune Turcia sub supraveghere după derive autoritare Condiția UE pentru aderarea Turciei: Reforme în loc de vorbe goale / Sursa foto: arhiva EVZ

Cei 27 vor să-şi arate dezaprobarea faţă de deteriorarea drepturilor şi libertăţilor în Turcia, în ciuda promisiunilor lui Erdogan

Cu ocazia summitului european care a început joi, 25 martie, cei 27 vor anunţa că pun Ankara sub supraveghere până în luna iunie, pentru a-şi arăta dezaprobarea faţă de deteriorarea drepturilor şi libertăţilor în Turcia, în ciuda promisiunilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Europenii doresc să normalizeze relaţiile cu Turcia după un an de tensiuni. Dar ei vor opta pentru un demers "progresiv, condiţionat şi reversibil", a anunţat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea sa de invitaţie la summitul european.

Din cauza unui nou val de contaminări cu Covid-19, reuniunea de joi şi vineri este programată prin videoconferinţă, o formulă care nu permite dezbaterile. Discuţia despre Rusia a fost anulată din acest motiv şi transformată în "declaraţii de presă". Charles Michel va vorbi despre ultimele sale contacte cu preşedintele Vladimir Putin care a denunţat poziţia "conflictuală" a UE faţă de Moscova. Şi deciziile faţă de Turcia au fost amânate pentru luna iunie, a explicat un diplomat european. A doua zi a summitului, vineri, va fi scurtă, a precizat el.

Participarea preşedintelui american, Joe Biden, la summit ar trebui totuşi să permită să se dea un mesaj comun de fermitate faţă de preşedintele turc. "Nu este un secret pentru nimeni că avem diferende cu Turcia", a afirmat secretarul de stat Antony Blinken în timpul discuţiilor de marţi şi miercuri de la NATO. Dar americanii ca şi europenii refuză să taie punţile cu Ankara. "Turcia este un aliat de multă vreme şi apreciat, pe care avem un mare interes să-l păstrăm ancorat în NATO" a amintit Antony Blinken.

Ne puteți urmări și pe Google News

Şeful guvernului italian, Mario Draghi, a rezumat poziţia europeană insistând pe "importanţa evitării iniţiativelor care divizează şi necesitatea de a respecta drepturile omului". Decizia preşedintelui turc de a ieşi din convenţia de la Istanbul contra violenţelor sexiste, a doua zi după o discuţie cu Charles Michel şi cu preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a fost percepută ca o înfrângere. Într-un interval de câteva zile, Erdogan a lansat şi o procedură de interzicere a partidului de opoziţie pro-kurd HDP şi l-a demis pe guvernatorul băncii centrale.

Această degradare accelerată a condiţiei drepturilor omului pune evident probleme pentru Europa, în special din perspectiva unei aderări a Turciei la UE - la care Ankara nu a renunţat. Ultimele decizii ale autorităţilor turce "adaugă la îngrijorările UE privind scăderea drepturilor fundamentale şi subminează credibilitatea angajamentului pentru reforme", a avertizat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

Europenii nu au încredere în preşedintele turc, deoarece nu-şi respectă angajamentele şi ei văd mult oportunism în dorinţa lui afişată de liniştire a lucrurilor, subliniază unii diplomaţi. "Observăm o lipsă a semnalelor negative de la începutul anului, dar nimeni nu este naiv, deoarece mai mulţi factori explică acest comportament: schimbarea preşedintelui Statelor Unite, slăbiciunea economiei turceşti şi consecinţele posibilelor sancţiuni europene", a explicat un diplomat european pentru AFP. "Bilanţul este amestecat. Nu putem spune că Turcia îi uşurează Uniunii Europene angajamentul în faimoasa agendă pozitivă despre care a vorbit. Suntem în poziţie de aşteptare", a comentat un alt diplomat de rang înalt.

Proiectul de declaraţie pentru summit a fost discutat până în ultimul moment pentru a se ajunge la un consens, deoarece Ciprul şi Grecia au apreciat că el cuprinde "prea mulţi morcovi şi nu destul băţ", a povestit un diplomat. El riscă să-l dezamăgească pe preşedintele Erdogan, care a spus că "aşteaptă rezultate concrete" ca răspuns la dorinţa lui de a normaliza relaţiile cu UE. "O vigilenţă sporită va fi păstrată în următoarele luni pentru a decide în iunie dacă au fost reunite condiţiile pentru a reînnoda lucrurile", a explicat diplomatul. "Dacă se constată o dare înapoi, UE va şti să-şi apere interesele. Instrumentele sunt pregătite", a dat el asigurări. Raportul lui Josep Borrell menţionează mai multe opţiuni, printre care sancţiuni pentru sectorul turismului.

Traducere: Rador