Comisia Europeană acuză legislativul de la Bucureşti de "politizarea" cazurilor de mare corupţie, dar şi de lipsa condamnărilor la nivel înalt.

Lupta împotriva corupţiei din România este puternic politizată, condamnările la nivel înalt lipsesc, parlamentul nu dovedeşte o voinţă politică reală în a combate acest flagel, în timp ce instanţele superioare ale Justiţiei iau decizii contradictorii, care creează incertitudini în aplicarea legii. Acestea sunt cele mai aspre critici ale Raportului de monitorizare a reformei în Justiţia din România, dat publicităţii ieri de Comisia Europeană (CE).

Executivul european a decis, ieri, să nu sancţioneze România pentru neajunsurile din reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, dar punctează chirurgical toate problemele şi responsabilităţile pentru situaţia din România, atrăgând în special atenţia asupra parlamentului. Ţara noastră va fi în continuare monitorizată şi susţinută în procesul de reformă pentru că, atrage atenţia Colegiul comisarilor, din cauza tergiversărilor generate politic şi a lipsei condamnărilor în cazuri de corupţie, populaţia îşi pierde încrederea în respectarea legii şi a statului de drept.

Reacţiile din ţară după adoptarea raportului conturează două tabere şi două tipuri diferite de „interpreţi“: cei care arată cu degetul spre Parlamentul României şi zona politicului în general şi o altă categorie, care relativizează concluziile actului sau mută responsabilitatea concluziilor finale în curtea altor instituţii.

CSM, somat să ia atitudine Fără să facă referire nominal la cazurile foştilor miniştri care şi-au îngropat dosarele în hăţişul procedural al parlamentului de la Bucureşti sau prevalându-se de decizii ale Curţii Constituţionale (CC) şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), raportul CE punctează responsabilităţi pentru lipsa progreselor, în special în privinţa celor zece cazuri care privesc foşti miniştri. „Politizatrea cazurilor de corupţie de către Parlamentul României şi eşecul sistemului judiciar de a emite condamnări în cazuri de corupţie la nivel înalt afectează percepţia publică asupra respectării domniei legii“.

CE remarcă eforturile procurorilor de a ancheta corupţia, criticând însă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acesta trebuie să întărească transparenţa şi eficienţa Justiţiei, să găsească soluţii manageriale şi de resurse umane viabile. Mai mult, CE insistă ca CSM să ia o poziţiei „fără echivoc în privinţa anticorupţiei la nivel înalt, în contextul controversatei dezbateri politice din parlament“ pe acest subiect. Cu ochii pe judecătorii Curţii Constituţionale Şi cele două înalte instanţe ale sistemului de justiţie CC şi ICCJ sunt arătate cu degetul. Potrivit evaluării tehnice din raport, „jurisprudenţa contradictorie a ICCJ în anumite cazuri de corupţie la nivel înalt a dăunat eforturile creării unui cadru coerent pentru jurisprudenţa din întregul sistem“, adică a ansamblului hotărârilor judecătoreşti.

CC este şi ea criticată pentru o serie de decizii „care pot slăbi considerabil lupta împotriva corupţiei“ - de la obstacolele stabilite în activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, în special în confiscarea averilor obţinute ilegal, la cercetarea miniştrilor parlamentari şi până la interdicţia impusă Secţiei militare a DNA de a cerceta cazuri în care sunt implicaţi şi civili. CE: eliminaţi prevederile ce favorizează suspecţii

Chiar dacă observă şi aspecte pozitive în activitatea executivului, raportul CE ia în colimator şi guvernul. Cabinetul de la Bucureş ti este chemat să renunţe la modificările „controversate“ operate prin Ordonanţa de Urgenţă 60/2006, care ar „restricţiona sever drepturile procurorilor“ de a aduna probe, în special în cazurile de corupţie.

Amendamentele aflate în prezent în parlament vizează notificarea de către procurori a suspecţilor înainte de efectuarea unei percheziţii domiciliare sau a interceptărilor telefonice. Raportul solicită, de asemenea, guvernului să accelereze adoptarea noului Cod de Procedură Penală şi să avanseze mai rapid în redactarea noului Cod Penal.

REFORMĂ EŞUATĂ Bulgaria, la zid

Două rapoarte date publicităţii ieri de Comisia Europeană critică dur Bulgaria pentru lipsa de rezultate în reformarea justiţiei şi în lupta anticorupţie, confirmând, în acelaşi timp, suspendarea oficială a aproximativ 500 de milioane de euro din fondurile de preaderare. Printre problemele Sofiei se numără întârzierea reformei Justiţiei şi a cadrului de aplicare a legii, dar şi lipsa de rezultate în lupta de combatere a corupţiei la nivel înalt şi a crimei organizate. Cea mai drastică sancţiune rămâne suspendarea a jumătate de miliard de euro din fondurile de preaderare, din cauza proastei gestionări - o decizie fără precedent, dar necesară pentru protejarea intereselor contribuabililor europeni, potrivit Comisiei UE. Rapoartele au renunţat la avertismentele privind întârzierea aderării Bulgariei la zona Euro şi spaţiul Schengen, luate în calcul iniţial. (Adrian Cochino)

Vezi şi:

EDITORIALUL EVZ: Ipocrizia comisarilor europeni

Tonuri rezervate şi dezvinovăţiri