Criza politică și intrarea în Uniunea Europeană: cum trec țările balcanice prin pandemie.
Pandemia de coronavirus a provocat turbulențe politice în Balcani. Încercând să contracareze răspândirea bolii, guvernele țărilor situate în această regiune recurg la cele mai radicale restricții: amânarea alegerilor și chiar provoacă, s-ar părea, crize politice inadmisibile pentru astfel de vremuri.
Macedonia de Nord și Albania ar putea deveni membri ai Uniunii Europene. Decizia oficială privind începerea negocierilor pe această temă a fost luată pe 24 martie, după încheierea videoconferinței șefilor departamentelor de politică externă din țările membre UE.
Miniștrii au prezentat această decizie revoluționară ca dovadă că cei 27 de membri UE, în ciuda pandemiei de coronavirus care a pus stăpânire pe continent, sunt capabili să ajungă la o înțelegere în ceea ce privește această chestiune. „UE continuă să funcționeze”, a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene al Croației, Andreja Metelko-Zgombic, într-o conferință de presă video desfășurată după o întâlnire online.
Nu-și ascund emoțiile nici reprezentanții țărilor candidate la intrarea în Uniunea Europeană. După cum a menționat, într-un interviu acordat publicației „Politico”, șeful Ministerului de Externe al Macedoniei de Nord, Nikola Dimitrov, luarea hotărârii referitoare la startul negocierilor pe timp de criză dă autorităților de la Skopje și Tirana mari speranțe: „Când coronavirusul va fi de domeniul trecutului, pe noi ne va aștepta viitorul european. Aceasta este o rază de lumină în acest întuneric”.
Acum, Balcanii trec, într-adevăr, printr-o perioadă dificilă, iar acest lucru se referă nu numai la Albania și Macedonia de Nord. De fapt, pandemia a făcut ca viața politică în țările din regiune să fie pusă pe stand-by.
Descurcați-vă singuri
Pe teritoriul celor opt țări balcanice – este vorba de Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord și Bulgaria - au fost înregistrate peste 2.000 de cazuri de infecție.
Având în vedere că această regiune se învecinează direct cu Italia, care a devenit epicentrul epidemiei în Europa, se pare că indicatorii nu sunt atât de alarmanți.
Mai mult de atât, Muntenegru a rămas multă vreme ultima țară europeană unde nu apăruse coronavirusul. Pe data de 25 martie acolo se înregistrau numai 52 de cazuri de infecție. Cu toate acestea, țările balcanice nu au din cauza aceasta motive de îngrijorare.
Atunci când amenințarea pandemiei plana deasupra lumii, țările balcanice au descoperit că sunt obligate să se descurce singure cu aceasta.
Mai ales acest fapt l-a indignat pe președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. „Nu putem importa mărfuri, tehnică medicală și medicamente din UE la dispoziția autorităților europene. Această dispoziție a fost dată de aceleași persoane care ne-au avertizat să nu facem comerț cu China - a explicat președintele Vučić -. Atunci când acești oameni au avut nevoie de bani sârbești, ne-au forțat să facem comerț în condițiile puse de ei, pentru ca companiile europene să primească banii noștri. Când au venit vremuri grele, banii sârbeștii nu au mai fost necesari”.
Discursul emoționant al președintelui sârb, dacă a avut vreun efect, nu l-a avut asupra țărilor membre UE. Rusia s-a alăturat de curând țării balcanice care până atunci fusese ajutată de China (în prezent, Misiunea Umanitară Rusă este foarte activă în zonă).
Demn de remarcat este faptul că Serbia însăși nu se conduce după principiul „ajută pe aproapele tău”. Conducerea țării a luat hotărârea suspendării exportului de produse alimentare de bază, medicamente și produse de igienă, fapt care a provocat reproșuri deja la adresa Belgradului.
„Dorința de a-i ajuta în primul rând pe proprii cetățeni este de înțeles, însă închiderea piețelor, blocarea resurselor și cerința plății în avans nu pot fi considerate nicidecum o manifestare a solidarității sau a angajamentului față de valorile europene”, s-a arătat indignat prim-ministrul Muntenegrului, Duško Marković.
În astfel de circumstanțe, guvernele țărilor balcanice au fost forțate să ia cele mai dure măsuri de luptă împotriva virusului.
Libertate în schimbul sănătății
Guvernele din aproape fiecare țară din regiune au interzis desfășurarea manifestărilor de masă, au închis instituțiile de învățământ, iar în unele țări au fost închise chiar și localurile și restaurantele.
În Bosnia și Herțegovina, în Serbia, Bulgaria, Macedonia de Nord a fost introdusă o starea de urgență. În majoritatea țărilor este în vigoare starea de asediu, statele și-au închis granițele.
Pentru a frâna răspândirea virusului, autoritățile introduc pedepse din ce în ce mai severe. În Serbia, de exemplu, cetățenii mai în vârstă de peste 65 de ani, care încălcă regimul de carantină și ies pe stradă, riscă o amendă de 1,3 mii de euro.
În Albania, pentru încălcarea regulilor anti-criză ale comerțului de produse alimentare și medicamente se riscă o amendă de 80 de mii de euro.
Iar pentru distribuirea unor informații false legate de coronavirus în Serbia și Muntenegru au fost deja pronunțate sentințe în niște dosare penale.
Restricțiile stricte determină organizațiile pentru drepturile omului să vorbească despre încălcarea drepturilor omului.
Au fost criticate în special măsurile luate în Bulgaria: arestări, interceptarea convorbirilor, divulgarea datelor cu caracter personal. În Bulgaria, disputa referitoare la legalitatea unor hotărâri care acționează pe perioada situației de urgență a provocat un conflict între guvern și președintele țării, care consideră că responsabilitatea pentru răspândirea informațiilor false despre boală încalcă dreptul cetățenilor la libertatea de exprimare.
Momentul pentru a face presiuni asupra concurenților
O situație similară, dar cu mult mai acută, se conturează în Republica Kosovo, parțial recunoscută.
După prelungita criză parlamentară de la începutul lunii februarie, liderul opoziției, Albina Curti, a reușit să formeze un guvern. Din cauza coronavirusului acest guvern existat o perioadă extrem de scurtă de timp.
Pe 25 martie parlamentul și-a exprimat votul de neîncredere. Motivul formal l-a constituit demisia șefului Ministerului de Interne, Agim Veliu, care se pronunțase pentru introducerea stării de urgență în țară. Șeful executivului a considerat că aceasta este o măsură prea disproporțională cu pericolul.
Gheorghi Engelhardt, cercetător științific în cadrul Institutului de slavistică al Academiei de Științe a Rusiei, a declarat, pentru "Gazeta.Ru", că introducerea stării de urgență ar oferi puteri suplimentare președintelui Republicii Kosovo, Hashim Thaçi, în opoziție cu care se află Albina Curti.
Curti nu este un politician de sistem, care a promis să obțină epurarea politicii din Kosovo de schemele sale caracteristice de corupție și criminalitate. Curti nu a participat la conflictul din Kosovo și nu are legături cu lumea penală.
Iar toate aceste lucruri fac din ea o figură foarte incomodă pentru actuala putere. „Thaçi a avut posibilitatea unică să introducă starea de urgență, transferând principalele prerogative ale puterii de la guvern către președinte și să scape de concurent în acest mod atât de curat și firesc”, afirmă expertul citat.
Pentru demisia guvernului opozantului Curti au votat 82 de deputați. Acum, în Kosovo, va fi probabil numit un cabinet de miniștri tehnic, care va aproba starea de urgență necesară președintelui.
Alegerile – pe cel mai îndepărtat raft
Cu toate acestea, după cum subliniază Gheorghi Engelhardt, situația din Kosovo reprezintă, mai degrabă, o excepție de la regulă. În celelalte țări situația corespunde în mai mare măsură tendințelor globale – de fapt, procesul politic a fost pus pe stand-by.
O ilustrare vie o constituie aici anularea viitoarelor alegeri în țările balcanice. Prima dintre țările care au luat această decizie a fost Macedonia de Nord, unde pe 12 aprilie ar fi trebuit să aibă loc alegeri parlamentare, care s-a decis să fie deocamdată amânate pentru o perioadă nedeterminată.
În Muntenegru sunt anulate alegerile locale, care ar fi trebuit să aibă loc pe 5 aprilie. Acestea vor avea loc numai după anularea tuturor măsurilor anti-criză, în decurs de 90 de zile. Gheorghi Engelhardt este de părere că aceeași soartă vor avea și alegerile parlamentare din Serbia, programate pentru 26 aprilie.
„Dinamica medicală este cea care dictează în acest moment situația. Și totul vorbește despre faptul că președintele Vučić va trebui să recurgă la amânarea scrutinului”, afirmă expertul.
În Macedonia de Nord, ca, fiindcă veni vorba, și în Serbia, autorităților le-ar fi mai profitabil să organizeze alegeri cât mai curând posibil. Recenta intrare în NATO și începerea negocierilor de aderare la UE i-au oferit guvernului macedonean puncte suplimentare în viitoarea cursă.
Acum însă este puțin probabil ca vechile succese să joace un rol important. Viitorul politic al Balcanilor depinde de modul în care guvernele acestor țări vor face față epidemiei.
„Aceasta este o situația generală nu doar în Balcani, ci la nivel global. Această pandemie devine un eveniment de frontieră care va împărți foarte puternic lumea între „înainte” și „după”, explică Engelhardt.
Deocamdată însă, după cum a afirmat expertul, va trece pe planul doi dacă nu întreaga agendă politică, atunci cel puțin toate disputele politice anterioare.
Acest lucru se vede clar din exemplul Bosniei și Herțegovinei, unde, în ciuda confruntării permanente, autoritățile au reușit să ia eficient și rapid măsuri anti-criză, respingând divergențele.
Cu toate acestea, după părerea expertului, în acest caz este vorba mai degrabă de „un armistițiu pentru adăpare”, care se va înceta imediat după ce se va ieși din criză.