Criza politică și intrarea în Uniunea Europeană: cum trec țările balcanice prin pandemie.

„Dorința de a-i ajuta în primul rând pe proprii cetățeni este de înțeles, însă închiderea piețelor, blocarea resurselor și cerința plății în avans nu pot fi considerate nicidecum o manifestare a solidarității sau a angajamentului față de valorile europene”, s-a arătat indignat prim-ministrul Muntenegrului, Duško Marković.

În astfel de circumstanțe, guvernele țărilor balcanice au fost forțate să ia cele mai dure măsuri de luptă împotriva virusului.

Libertate în schimbul sănătății

Guvernele din aproape fiecare țară din regiune au interzis desfășurarea manifestărilor de masă, au închis instituțiile de învățământ, iar în unele țări au fost închise chiar și localurile și restaurantele.

În Bosnia și Herțegovina, în Serbia, Bulgaria, Macedonia de Nord a fost introdusă o starea de urgență. În majoritatea țărilor este în vigoare starea de asediu, statele și-au închis granițele.

Pentru a frâna răspândirea virusului, autoritățile introduc pedepse din ce în ce mai severe. În Serbia, de exemplu, cetățenii mai în vârstă de peste 65 de ani, care încălcă regimul de carantină și ies pe stradă, riscă o amendă de 1,3 mii de euro.

În Albania, pentru încălcarea regulilor anti-criză ale comerțului de produse alimentare și medicamente se riscă o amendă de 80 de mii de euro.

Iar pentru distribuirea unor informații false legate de coronavirus în Serbia și Muntenegru au fost deja pronunțate sentințe în niște dosare penale.

Restricțiile stricte determină organizațiile pentru drepturile omului să vorbească despre încălcarea drepturilor omului.

Au fost criticate în special măsurile luate în Bulgaria: arestări, interceptarea convorbirilor, divulgarea datelor cu caracter personal. În Bulgaria, disputa referitoare la legalitatea unor hotărâri care acționează pe perioada situației de urgență a provocat un conflict între guvern și președintele țării, care consideră că responsabilitatea pentru răspândirea informațiilor false despre boală încalcă dreptul cetățenilor la libertatea de exprimare.

Momentul pentru a face presiuni asupra concurenților

O situație similară, dar cu mult mai acută, se conturează în Republica Kosovo, parțial recunoscută.

După prelungita criză parlamentară de la începutul lunii februarie, liderul opoziției, Albina Curti, a reușit să formeze un guvern. Din cauza coronavirusului acest guvern existat o perioadă extrem de scurtă de timp.

Pe 25 martie parlamentul și-a exprimat votul de neîncredere. Motivul formal l-a constituit demisia șefului Ministerului de Interne, Agim Veliu, care se pronunțase pentru introducerea stării de urgență în țară. Șeful executivului a considerat că aceasta este o măsură prea disproporțională cu pericolul.

Gheorghi Engelhardt, cercetător științific în cadrul Institutului de slavistică al Academiei de Științe a Rusiei, a declarat, pentru "Gazeta.Ru", că introducerea stării de urgență ar oferi puteri suplimentare președintelui Republicii Kosovo, Hashim Thaçi, în opoziție cu care se află Albina Curti.

Curti nu este un politician de sistem, care a promis să obțină epurarea politicii din Kosovo de schemele sale caracteristice de corupție și criminalitate. Curti nu a participat la conflictul din Kosovo și nu are legături cu lumea penală.

Iar toate aceste lucruri fac din ea o figură foarte incomodă pentru actuala putere. „Thaçi a avut posibilitatea unică să introducă starea de urgență, transferând principalele prerogative ale puterii de la guvern către președinte și să scape de concurent în acest mod atât de curat și firesc”, afirmă expertul citat.

Pentru demisia guvernului opozantului Curti au votat 82 de deputați. Acum, în Kosovo, va fi probabil numit un cabinet de miniștri tehnic, care va aproba starea de urgență necesară președintelui.