În ciuda retoricii agresive a Bruxellesului şi a Berlinului, a declaraţiilor bombastice privind ieşirea Europei de sub scutul militar american, realitatea economicăşi politică arată că Bătrânul Continent nu poate sta pe propriile sale picioare din punct de vedere strategic.
Europa şi cu atât mai mult Germania, considerată principala locomotivă a UE, se află între ciocan şi nicovală. Der Spiegel titra pe copertă „La revedere, Europa!” şi ilustra urarea cu imaginea unui gest vulgar cu degetul ridicat, îmbrăcat la patru ace şi pe cap o coafură a la Trump.
Odată cu decizia sa de a scoate S.U.A. din controversatul acord nuclear cu Iranul, Trump a bătut încă un cui în sicriul relației transatlantice, concluzionează influenta publicaţie germană de centru stânga.
„Vestul, așa cum l-am cunoscut, nu mai există”, scrie editorialistul Der Spiegel, Klaus Brinkbäumer, în articolul de deschidere al revistei, subtil ilustrat cu steagul Statelor Unite înghițit de flăcări. „Relația noastră actuală cu SUA nu poate fi considerată una de prietenie, nici măcar un parteneriat. Răspunsul: „Rezistența în faţa Americii„”, mai scrie Brinkbäumer.
Şi tonul adoptat de marile publicaţii vest-europene este mai mult sau mai puţin asemănănător cu cel al Der Spiegel, scrie Politico.
Semnificativ mi se pare că ceea ce urmează aparţine aceleiaşi publicaţii apropiată cercurilor progresiste de stânga, atât în America cât şi în Europa, Politico.
Angela Merkel nu are de ales
Şi totuşi, Angela Merkel nu are de ales. Săptămâna trecută ea a reafirmat că este timpul ca „Europa să-şi ia destinul în propriile mâini”.
Merkel a subliniat că Uniunea Europeană are nevoie de o politică externă unitară şi puternică, din moment ce blocul comunitar nu se mai poate baza pe SUA pentru „a o apăra”.
„Europa trebuie să-şi ia destinul în propriile mâini. Aceasta este sarcina viitorului”, a declarat Merkel.
În urmă cu puţin peste două săptămâni, în cadrul unei vizite oficiale la Washing ton, Merkel a exprimat intenţia consolidării capacităţilor militare ale Uniunii Europene pentru a reduce dependenţa de Statele Unite în materie de securitate.
În contextul retragerii Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul semnat în 2015, cancelarul german a afirmat că situaţia din Orientul Mijlociu „este o problemă de război sau pace”.
Berlinul nu poate decât să danseze în ritmul impus de Washington
Dar cum se poate împotrivi Berlinul, şi pe cale de consecinţă Europa, intenţiilor Americii? Eforturile blocului comunitar pentru construcţia unui sistem de apărare continental independent trenează şi se află de ani buni în faza de concepţie şi a începuturilor timide.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, deplângea săptămânile trecute neputinţa membrilor UE de a adopta o poziţie comună în politica externă. „Ce speranţe ar putea exista pentru a crede că Europa va avea o politică de apărare comună, diferită de cea a SUA, într-un viitor apropiat?”, se mai întreabă Politico.
Nu suntem pregătiţi pentru o lume fără leadership-ul SUA
Germania şi Europa rămân profund dependente de schimbul de informaţii cu Statele Unite în lupta împotriva terorii, ca să nu mai menţionăm relaţiile economice, deosebit de ramificate între cele două maluri ale Atlanticului.
Practic, Merkel are puţine opţiuni pentru a se opune SUA, ca să nu mai vorbim şi de cei 35.000 de militari americani staţionaţi în Germania, mai mulţi decât oriunde altundeva în Europa, esenţiali pentru apărarea tuturor.
„Nu suntem pregătiţi pentru o lume în care SUA să nu ocupe o poziţie dominantă. (…) Nu avem o armată pe deplin pregătită să înfrunte orice provocare, nu avem o strategie bine pusă la punct pentru a obţine ceea ce ne dorim şi nici cine să facă un plan şi să ne conducă”, subliniază Stephan Bierling, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea din Regensburg.
Cu alte cuvinte, chiar dacă Europa ar vrea să spună „La revedere!” nu poate spune „nu” unui „Bună! ” venit din partea lui Trump, conchide Politico.
Doar patru avioane militare funcţionale
Doar patru din cele 128 de avioane Eurofighter ale forţelor aeriene germane sunt pregătite pentru luptă. Din cauza unei probleme tehnice a sistemului defensiv cu care este echipat acest model, ele nu pot intra în luptă, a relatat în data de 2 mai Der Spiegel Online.
Tehnicienii sunt îngrijoraţi după ce au observat o scurgere a lichidului de răcire pe o carcasă pentru senzori, potrivit publicaţiei. Mai multe surse au declarat pentru Der Spiegel că doar în jur de 10 avioane Eurofighter sunt autorizate să zboare. Doar patru dintre aceste avioane de luptă sunt disponibile în prezent pentru misiuni reale, datorită lipsei de muniţii, mai nota Der Spiegel, citând date militare.
Deficienţa pregătirii militare ar putea compromite capacitatea Germaniei de a-şi îndeplini promisiunile faţă de alianţa militară NATO, potrivit revistei germane. Berlinul s-a angajat să asigure un total de 82 de avioane de luptă pentru situaţii de criză.