Comisia Europeană avertizează autorităţile de la Bucureşti că preşedintele este cel care trebuie să aibă ultimul cuvânt în învestirea şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Schimbarea în Senat a mecanismului de numire a procurorilor-şefi prin eliminarea preşedintelui a atras, ieri, noi critici la adresa parlamentului, dinspre Bruxelles.

Votul senatorilor, în urma căruia şefii DNA, DIICOT şi, implicit, cei ai Parchetului General nu ar mai urma să fie numiţi de şeful statului ca până acum, ci de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la propunerea ministrului justiţiei, a fost aspru criticat de reprezentanţii societăţii civile, în timp ce Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), s-a pronunţat din nou pentru menţinerea vechii proceduri. „E unul dintre obiectivele de referinţă (benchmark 3) stabilite la aderare, care spune clar că această procedură nu trebuie schimbată“, a avertizat el.

Asupra raportului recent al CE, care cere „stabilitate legală şi instituţ ională a structurilor anticorupţie“ a atras atenţia şi ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. „Personal, nu cred că este cel mai bun moment pentru o astfel de modificare“, a spus el, în replică la votul de marţi din Senat.

Curtea Constituţională, din nou arbitru

Cei care vor înclina balanţa între parlament şi CSM, pe de-o parte, şi preşedinţie de cealaltă parte vor fi judecătorii Curţii Constituţ ionale. Intenţia de a sesiza CC a fost oficializată de PDL, după ce, în urmă cu o săptămână, Băsescu avertiza că, „dacă va fi nevoie“, va ataca el însuşi legea.

Indiferent de răspunsul Curţii, şeful statului mai poate menţine însă o vreme vechea regulă de numire a procurorilor, prin retrimiterea legii în parlament, la reexaminare. „E lege-fărădelege, întrucât textul Constituţiei este foarte clar. CSM propune, iar preşedintele numeşte“, a contestat ieri liderul PDL, Emil Boc, scoaterea din joc a şefului statului.

Potrivit lui Boc, democratliberalii vor invoca la CC atât articolele din Legea fundamentală potrivit cărora CSM doar „propune preşedintelui numirea în funcţie a procurorilor“, cât şi o decizie mai veche a judecătorilor prin care se sugera parlamentului să nu mai modifice total sensul unei legi de la o Cameră la alta. Acceptarea contestaţiei ar duce, practic, la revenirea la vechea procedură, în care ultimul cuvânt îl are preşedintele. În cazul în care Curtea validează însă varianta adoptată în Senat, Băsescu nu poate obţine decât o amânare a intrării în vigoare a legii prin retrimiterea ei la reexaminare, o singură dată.

Miza imediată: şefia DNA

Răsturnările de procedură din Senat au venit pe un val de nemulţumire din partea PSD şi PNL faţă de dorinţa lui Băsescu de a-i prelungi cu încă trei ani mandatul lui Daniel Morar la şefia DNA. Noile reguli nu intră însă în vigoare înainte ca legea modificată să fie promulgată şi publicată în Monitorul Oficial.

Momentan, preşedintele are pe masă propunerea de numire a Monicăi Şerbănescu la DNA - pe care a dat de înţeles că nu o va accepta - şi are timp să ia o decizie cel puţin până pe 13 noiembrie, când expiră interimatul lui Morar. Totodată, procurorul general Laura Codruţa Kovesi poate prelungi acest interimat încă trei luni, până la instalarea unui nou ministru al justiţiei.

PERICOL PENTRU JUSTIŢIE

Riscăm activarea clauzei de salvgardare

Votul prin care senatorii au acordat puteri depline CSM în numirea procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT este criticat dur nu doar de procurorul general, Codruţa Kovesi, ci şi de organizaţiile nonguvernamentale care avertizează că o astfel de măsură ar putea duce la activarea clauzei de salvgardare pe Justiţie. Prima care a reacţionat a fost Kovesi, care a transmis, prin vocea purtă- torului de cuvânt al Ministerului Public, că „nu este normal ca ministrul justiţiei să facă propuneri pentru funcţii de conducere care sunt în subordinea directă a procurorului general“.

„O astfel de decizie poate duce la activarea clauzei de salvgardare. Prin acest vot, politicienii încearcă să scape de procurorii incomozi“, a avertizat, la rândul său, Mihai Poli- ţeanu, reprezentant al Freedom House. Aceeaşi opinie o are şi vicepreş edintele SoJust, Cristian Danileţ, potrivit căruia votul senatorilor este unul „de conjunctură“.

„Dacă nu s-ar fi dorit implicarea politicului în numirea magistraţilor, atunci Senatul ar fi stabilit ca şi numirea judecătorilor-ş efi de la Înalta Curte să fie făcută tot de CSM“, a adăugat acesta.

„Regulile nu trebuie să se modifice în timpul jocului“, a concluzionat apoi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România Dana Gârbovan. Avantajat de decizie, preşedintele CSM Lidia Bărbulescu consideră însă că instituţia pe care o conduce ar fi trebuit să aibă mai mult decât un aviz consultativ pentru numirea procurorilor-şefi, încă de acum trei ani. (Amalia Derscariu)