UDMR şi-a pus ştreangul de gât şi s-a sinucis

UDMR şi-a pus ştreangul de gât şi s-a sinucis

UDMR este tot mai rupt de realitate. Liderii Uniunii par intraţi într-o transă sinucigaşă şi fac tot felul de gesturi inexplicabile şi chiar jenante.

Pur şi simplu ai impresia că UDMR se sinucide, după două momente bizare şi penibile care sunt imposibil de explicat din exterior.

Cel mai recent moment sinucigaş este reacţia reprezentanţilor UDMR după ce Camera Deputaţilor a aprobat cererea de arestare preventivă a colegului lor Marko Attila.

Derputaţii UDMR Arpad Marton şi Andras-Levente Mate au început miercuri să arunce acuzaţii halucinante, după ce Camera Deputaţilor a aprobat cererea de arestare preventivă a colegului lor. Cei doi lideri UDMR au dus discuţia în zona infectă a extremismului naţionalist-şovin, acuzând faptul că ancheta judiciară şi aprobarea arestării au legătură, cu siguranţă, cu etnia lui Marko Attila.

Mai mult chiar, de la tribuna Parlamentului, deputatul Arpat Marton a făcut o declaraţie care trebuia să primească deja o reacţie fermă din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Marton a spus, în declaraţia politică făcută, că o sentinţă anterioară de condamnare a lui Marko Attila a fost emisă de instanţă tot pe criterii etnice.

Sa citim declaraţiile sinucigaşe ale liderilor UDMR.

Deputatul UDMR Arpad Marton:  

Deputatul care face parte din grupul mare luptăror pentru MCV nu a primit acordul pentru a fi arestat prventiv, iar persoana, n-am cum să cataloghez altfel, de etnie maghiară, care a mai fost condamnat de autoritatea românească, a primit votul să fie arestat preventiv,

Deputatul UDMR Andras-Levente Mate:

Nu pot să spun decât că, probabil, s-a luat în considerare etnia maghiară a colegului Marko Atilla, ceea ce este foarte grav şi eu personal o să semnalez la ambasade această problemă.

Dincolo de faptul că e o imbecilitate să mergi la ambasade cu asa ceva, mai ales în contextul în care România tocmai şi-a ales un preşedinte care vine dintr-o minoritate, declaraţiile şi atitudinea celor doi parlamentari UDMR trebuie analizate în contextul deciziei acestei formaţiuni politice privind guvernarea.

În secuime votul anti-Ponta a fost năucitor, cu toate implicaţiile lui ce ţin şi de lehamitea publicului faţă de penalii din politică: 80 la sută dintre alegători au votat cu Iohannis. Având în vedere proporţia maghiarilor şi românilor din zonă, este foarte posibil ca, de fapt, susţinerea maghiarilor pentru principiile care l-au făcut pe Iohannis preşedinte să fie totală.

Probabil că peste 98 la sută dintre maghiari au votat, în Harghita şi Covasna, pentru motivele care au scos lumea în stradă în 16 noiembrie şi l-au demolat politic pe Victor Ponta.

În ciuda faptului că maghiarii din secuime au strigat practic la UDMR că nu sunt de acord cu tot ceea ce reprezenta Ponta în campanie, liderii acestei formaţiuni au avut nevoie de aproape două săptămâni pentru a decide ieşirea de la guvernare.

Chiar au insistat cu numirea unui ministru al Culturii, până să se trezească din somn. Ieri au făcut şi pocinogul cu transferarea problemei penale a lui Marko Attila în zona infectă a extremismului şi victimizării pe criterii entice. O nebunie, în opinia mea.

Prin întârzierea cu care au reacţionat după aflarea rezultatului alegerilor şi prin susţinerea cu argumente jenante a unui politician maghiar penal, liderii UDMR se plasează total în afara propriei comunităţi.

Pur şi simplu arată că nu mai reprezintă în niciun fel maghiarii din Harghita şi Covasna şi că nu mai au absolute nicio legătură cu aşteptările pe care etnicii maghiari le au de la politicieni.

Este o sinucidere politică fără nicio logică. E imposibil să găseşti vreun motiv logic pentru gestul liderilor UDMR de a pune ştreangul de gâtul acestei formaţiuni politice.