Editura Evenimentul si Capital

Ucraina se scufundă în anarhie

14ucraina
Autor: | | 1 Comentarii | 848 Vizualizari

Focuri de armă, muniţie de război, trenuri cu soldaţi, avioane militare şi aproape 50 de morţi - situaţia foarte tensionată, în derulare la Kiev de trei luni, are toate elementele unui scenariu apocaliptic.

Capitala ucraineană arăta ieri ca un front de luptă, după trei zile de proteste violente continue. Între 20 şi 30 de persoane şi-au pierdut viaţa numai în confruntările de ieri dintre manifestanţii pro-europeni şi forţele de ordine, alţi 26 murind în ciocnirile sângeroase de marţi şi miercuri. Bilanţul victimelor creştea de la oră la oră în condiţiile în care niciuna din tabere nu bătea în retragere, în pofida unui armistiţiu decretat miercuri noapte de preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici. Din Euro-maidan, piaţa centrală din Kiev, imagini apocaliptice au făcut înconjurul lumii, înfăţişând cadavre abandonate pe stradă, răniţi căraţi cu tărgi improvizate, sânge pe caldarâm, focuri mocnind şi coloane de fum. Străzile din centru sunt acoperite de un strat gros de moloz şi resturi rezultate din incendiile care au mistuit de luni de zile maşini, cauciucuri şi tot ce le-a căzut în mână manifestanţilor pentru a împiedica avansarea scutierilor. Ploaie de gloanţe La Kiev s-a folosit ieri muniţie de război, au acuzat liderii opoziţiei. Fotografii publicate de agenţiile internaţionale arătau trupe speciale ale poliţiei ucrainene, printre care şi lunetişti, în poziţii de tragere, precum şi manifestanţi cu cartuşe şi gloanţe în mână, recuperate din piaţa centrală. Ministerul ucrainean de Interne a argumentat că poliţiştii au fost nevoiţi să tragă pentru a-şi proteja viaţa. Armata intră în scenă Circa 70 de poliţişti au fost capturaţi de protestatari, dar presa ucraineană scrie că mulţi agenţi din rândul forţelor de ordine s-au predat de bună voie, refuzând să fie parte a mişcării de reprimare. Mai mult, poliţiştii din provincie refuză detaşarea în capitală, din acelaşi motiv. În estul Ucrainei, în zona rusofonă, la Dnepropetrovsk, un tren care transporta 500 de soldaţi spre Kiev a fost blocat de un grup de manifestanţi care s-au aşezat pe şine. Mai multe avioane militare de transport au aterizat ieri pe un aeroport din apropierea capitalei, potrivit unor imagini postate pe site-urile de socializare, ceea ce pare să confirme că guvernul pregăteşte armata dacă situaţia scapă de sub control. Indignat de măsurile represive ale autorităţilor, primarul capitalei şi-a dat ieri demisia din formaţiunea de guvernământ - Partidul Regiunilor - şi a dispus redeschiderea metroului, închis acum două zile pentru a împiedica deplasarea în masă a oamenilor prin capitală. Situaţia din Ucraina a fost, aseară, pe agenda unei reuniuni de urgenţă a miniştrilor de Externe din UE, care urmau să dezbată impunerea de sancţiuni membrilor conducerii de la Kiev. O reacţie fermă a avut şi preşedintele american Barack Obama care l-a acuzat direct pe omologul rus Vladimir Putin că susţine acţiunile represive ale guvernului ucrainean şi că nu respectă dreptul poporului ucrainean de a-şi decide singur soarta. Un preot se roagă într-o morgă improvizată în sala unui hotel din centrul KievuluiCrimeea vrea să se rupă Crimeea va ridica problema separării de Ucraina în cazul schimbării "puterii legitime", a avertizat ieri preşedintele parlamentului regiunii din sudul ţării, Vladimir Konstantinov. Peninsula Crimeea, alipită la Ucraina în 1954, la iniţiativa liderului sovietic Nikita Hruşciov, este populată de rusofoni. Aici, la Sevastopol, se află baza Flotei Rusiei în Marea Neagră. Konstantinov a încurajat guvernul de la Kiev să câştige războiul din stradă care acoperă de fapt, în opinia sa, o încercare de preluare a puterii prin forţă. O eventuală decizie de rupere a Crimeei de Ucraina nu se va face, într-o primă fază, printr-un referendum, a mai spus acesta.Combatanţii - extremişti, cazaci şi trupe rusDincolo de confruntarea simbolică între estul pro-rus şi vestul pro-occidental, pe străzile din Kiev stau faţă în faţă două tabere rivale pestriţe. Pe de o parte sunt manifestanţii pro-europeni, ale căror rânduri au fost însă impregnate şi de elemente radicale care ar fi jucat un rol central în strategiile de luptă din Euro-maidan. Extremişti sunt însă şi de cealaltă parte a baricadei, aşa-numiţii tituşki, grupuri de huligani care atacă pro-europenii şi care, în afara zonei de război din centrul Kievului, se ocupă cu vandalizarea localurilor pentru homosexuali. Pozele difuzate de agenţii au arătat printre cei care cer guvernului să se întoarcă din nou cu faţa spre Europa grupuri compacte de cazaci, şi ei cu un rol important de organizare. În estul ţării, în zonele rusofone, autorităţile ucrainene au mizat însă pe grupuri similare de cazaci pentru a descuraja orice încercare de răzvrătire a populaţiei locale, organizând patrule în comunităţile de pe valea Donului. De altfel, Rusia a mizat pe astfel de grupări paramilitare şi în timpul conflictului din Transnistria. Pe lângă forţele regulate, guvernul ucrainean a aruncat în luptă trupele speciale ale poliţiei, Berkut, care acţionează, în special, cu scopul de a intimida manifestanţii, răpindu-i, umilindu-i şi torturându-i chiar. În rândul scutierilor şi al forţelor speciale ar fi infiltraţi şi agenţi ruşi, după cum au dezvăluit o parte din manifestanţii proeuropeni răpiţi. Ei au fost interogaţi de oameni în uniformă care vorbeau cu accent rus, au mărturist victimele."Nicio putere nu merită sacrificii umane. Am o mare responsabilitate pentru viaţa fiecărui locuitor al Kievului." Vladimir Makeenko, primarul capitalei ucrainene Un manifestant cară o butelie spre una din baricadele ridicate în centrul capitaleiRomânia şi Moldova riscă să ajungă în sfera de influenţă a RusieiÎn timp ce sângeroasa "revoluţie" de la Kiev se amplifică, apar tot mai pregnant îngrijorări legate de riscurile la adresa securităţii României şi a Republicii Moldova, pe termen scurt, mediu sau lung. Potrivit Oanei Popescu, director al Centrului de studii internaţionale Globas Focus Center, există mai multe efecte posibile ale situaţiei nedorite din Ucraina. Paradoxal, în ceea ce priveşte Republica Moldova ar putea fi vorba şi despre un efect pozitiv, pentru că Uniunea Europeană a constatat ce înseamnă să laşi Ucraina fără o perspectivă clară de aderare (după Summitul de la Vilnius, din noiembrie) şi ce se poate întâmpla dacă laşi lucrurile să evolueze pe cont propriu în plan intern - s-ar putea să scape de sub control. În consecinţă, UE ar putea fi mai atentă cu Republica Moldova, astfel încât situaţia tragică de la Kiev să nu se repete. Pe de altă parte, însă, dacă Rusia va câştiga o poziţie de forţă în Ucraina şi situaţia degenerează, Moldova este prima ţară expusă, în primul rând din punct de vedere politic. În Ucraina, care este o ţară mai mare, lupta pentru putere este mai acerbă, în timp ce o ţară ca Republica Moldova este "mult mai uşor de destabilizat". Chişinăul este mult mai dependent economic de Federaţia Rusă, există şi situaţia tensionată din Transnistria, iar dacă se repetă situaţia din Georgia şi UE se "face de râs", Moldova poate cădea şi mai mult sub influenţa Rusiei, consideră analistul. Un militant pro-european ține în mână un glonte tras de forțele de ordine înspre manifestanți Instabilitate în regiune Pentru România, ar fi două mari pericole: numărul mare de refugiaţi şi extinderea sferei de influenţă a Rusiei. În ceea ce priveşte refugiaţii, nu este vorba doar despre capacitatea României de a-i primi, ci despre faptul că în conflictul din Ucraina nu există două tabere clar delimitate "băieţi buni-băieţi răi", pentru că mulţi nu se bat pentru idealurile de libertate sau pentru UE, iar în România nu se vor refugia doar cei "buni", ci şi rackeţi sau membri ai reţelelor de crimă organizată. Aceştia sunt primii, în general când este vorba despre un conflict, care exploatează momentul, crescând implicit traficul de arme, de persoane sau droguri la graniţele României. România riscă, dacă situaţia din Ucraina se prelungeşte, să nu mai beneficieze de spaţiul de stabilitate şi pace "în care speram să ne aflăm, după ce ne-am integrat în NATO şi UE şi Rusia stătea mai mult în banca ei", spune Oana Popescu. În opinia ei, se vede tot mai clar că suntem într-o regiune de periferie, care nu este scutită de conflicte armate clasice. Dacă Rusia îşi va extinde sfera de influenţă, există un real pericol geopolitic pentru România. Oficiali din România şi Moldova, printre care preşedintele Traian Băsescu şi premierul moldovean, Iurie Leancă, s-au declarat îngrijoraţi, în ultimele zile. "Situaţia actuală poate degenera într-un conflict de proporţii, cu consecinţe greu de anticipat pentru poporul ucrainean şi pentru securitatea regională la graniţa NATO şi a UE", consideră Băsescu. El a precizat că România este gata să primească eventuali refugiaţi, dar a făcut apel la încetarea violenţelor. Trupe guvernamentale ocupă poziții de tragere în apropierea Euro-maidanului CITIȚI ȘI:

  • AVERTISMENTUL lui Barack Obama către Ucraina: "Vor exista consecinţe dacă vor fi depăşite limitele"
  • Baie de SÂNGE la Kiev. 35 MORȚI și zeci de RĂNIȚI, azi. Manifestanţii ar fi capturat 67 de poliţişti
  • Vicepreşedintele american Joe Biden, către Viktor Ianukovici: Retrageţi forţele de ordine
  • Polonia va cere UE impunerea de sancțiuni Ucrainei. Franța, Germania și SUA au consultări
  • FILMUL CONFLICTULUI. Cum a ajuns Ucraina în pragul unui războiului civil
  • RUSIA: „Să nu se repete scenariul IUGOSLAV în Ucraina”

ULTIMA ORA. Cu cine STA IN CELULA Radu Mazare!

Pagina 1 din 2


Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI