Ucraina riscă să rămână cu milioane de tone de cereale. Fermierii europeni se tem de efecte

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fermierii europeni, inclusiv cei din România și Polonia, se opun extinderii transporturilor de cereale ucrainene prin infrastructura Uniunii Europene, în condițiile în care blocada din Marea Neagră îngreunează exporturile Kievului. În timp ce Ucraina solicită sprijin financiar și rute alternative pentru a-și valorifica producția agricolă, statele vecine susțin că au ajuns la limita capacităților de transport și depozitare, potrivit Politico.

Ucraina trebuie să exporte milioane de tone de cereale și alte produse agricole, însă atacurile asupra porturilor și navelor continuă să afecteze transporturile maritime. În acest context, ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, a mers la Bruxelles pentru a solicita sprijin suplimentar din partea statelor europene.

Ucraina cere mai mulți bani și rute alternative pentru exporturi

Ministrul ucrainean a solicitat creșterea cantităților de produse agricole care pot tranzita Europa, precum și acordarea a 1,1 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor suplimentare ale transportului maritim.

Taras Vysotskyi avertizează că lipsa sprijinului financiar ar putea afecta grav agricultura ucraineană, în condițiile în care fermierii se confruntă deja cu dificultăți economice și riscă să nu dispună de fondurile necesare pentru începerea lucrărilor agricole din următorul sezon.

Zelenski / sursa foto: captură video

„Este foarte, foarte critic”, a declarat Vysotskyi.

Potrivit ministrului, în prezent, mai puțin de jumătate din exporturile agricole ale Ucrainei pot fi transportate prin rețelele feroviare, rutiere și fluviale europene.

Dacă blocada din Marea Neagră va continua, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne blocate în țară în acest an.

România susține că infrastructura nu mai poate prelua volume suplimentare

România, unul dintre principalele puncte de tranzit pentru cerealele ucrainene, susține că infrastructura sa de transport și depozitare nu mai poate fi extinsă semnificativ pentru a prelua noi cantități.

Ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a subliniat că protejarea intereselor agricultorilor români rămâne o prioritate, în condițiile în care transporturile din Ucraina exercită deja presiune asupra infrastructurii naționale.

„Interesul pentru propriii noștri fermieri rămâne o prioritate”, a declarat Tánczos Barna.

Oficialul a explicat că volumele mari de cereale ucrainene, împreună cu nivelul scăzut al Dunării, afectează activitatea porturilor românești și îngreunează accesul agricultorilor locali la piețele de desfacere.

Pentru a îmbunătăți transporturile, Bucureștiul a semnat luna trecută un memorandum cu Ucraina, care vizează facilitarea trecerii frontierei și dezvoltarea legăturilor feroviare dintre cele două țări.

Cu toate acestea, ministrul Agriculturii a atras atenția că România nu poate dubla numărul trenurilor și nici capacitatea drumurilor, căilor ferate sau porturilor pentru a prelua cantități suplimentare de cereale.

Polonia refuză extinderea capacității de tranzit

Polonia, un alt stat important pentru transportul produselor agricole ucrainene, nu intenționează, cel puțin în prezent, să își extindă infrastructura destinată tranzitului cerealelor.

Ministerul polonez al Infrastructurii nu are în vedere modificări care să permită creșterea volumului de produse agricole ucrainene transportate prin țară, potrivit purtătoarei de cuvânt Anna Szumańska.

Poziția Varșoviei reflectă nemulțumirile agricultorilor locali, care se tem că intensificarea transporturilor și a importurilor din Ucraina le-ar putea afecta veniturile și accesul la piață.

Polonia, Slovacia și Ungaria au impus anterior restricții asupra importurilor de cereale ucrainene, pe fondul protestelor fermierilor și al temerilor legate de concurența produselor agricole provenite din țara vecină.

Situația evidențiază dificultățile cu care se confruntă Uniunea Europeană în încercarea de a sprijini economia Ucrainei, fără a amplifica presiunile asupra propriilor agricultori.

Blocada din Marea Neagră amenință următorul sezon agricol

Dificultățile de export ar putea avea consecințe importante asupra viitoarelor recolte ale Ucrainei. Taras Vysotskyi a avertizat că fermierii nu reușesc să valorifice cerealele și oleaginoasele deja recoltate, ceea ce le reduce resursele financiare necesare pentru însămânțările de iarnă.

Dacă blocada din Marea Neagră va continua până în primăvară, suprafața cultivată în Ucraina ar putea scădea cu 35-40%, potrivit estimărilor ministrului Agriculturii de la Kiev.

Efectele ar putea depăși granițele Europei, având în vedere rolul important al Rusiei și Ucrainei pe piața mondială a cerealelor. Un raport al Council on Foreign Relations arată că peste 17% din cerealele comercializate la nivel global ar putea fi afectate de reducerea exporturilor celor două țări.

Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a recunoscut că sunt necesare măsuri pentru protejarea securității alimentare la nivel mondial, însă nu a prezentat soluții concrete pentru depășirea crizei.

Germania susține dezvoltarea unor rute alternative pentru exporturile ucrainene. Printre variantele analizate de Kiev se numără utilizarea unor porturi din Olanda și Germania, care ar putea contribui la reducerea presiunii asupra infrastructurii statelor vecine.

Fermierii români se confruntă cu dificultăți de depozitare și transport

Agricultorii români resimt, la rândul lor, presiunea generată de tranzitul cerealelor ucrainene, în condițiile în care se confruntă cu probleme legate de recoltare, depozitare și transport.

Iulia Blagu, o producătoare de cereale din România, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă agricultorii locali, în timp ce cantități importante de produse agricole ucrainene traversează țara.

„Și apoi ai tot acest tranzit de cereale ucrainene care vine spre țara noastră. Cum putem face față?”, a declarat aceasta.

Problema exporturilor agricole ucrainene pune Uniunea Europeană în fața unei provocări majore. Pe de o parte, Kievul are nevoie de sprijin pentru a-și menține economia agricolă și pentru a contribui la securitatea alimentară globală. Pe de altă parte, statele vecine avertizează că infrastructura lor are capacități limitate, iar fermierii europeni se tem că intensificarea tranzitului și a concurenței va afecta propriile recolte și veniturile obținute din agricultură.