Războiul din Ucraina va fi în centrul summitului NATO de la Madrid de miercuri, unde peste 40 de șefi de stat și de guvern se întâlnesc pentru a discuta despre viitorul Alianței, la care Suedia și Finlanda se vor putea alătura acum după ridicarea vetoului Turciei.

„Summitul de la Madrid va fi un summit esențial” pentru viitorul NATO, a declarat, marți, secretarul general al Alianței Atlantice Jens Stoltenberg, la deschiderea acestei întâlniri planificată de mult timp, dar ale cărei mize au fost multiplicate de invazia Ucrainei, scrie Valentin Bontemps în La Libre Belgique.

Invitat să participe la discuţii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vorbi de două ori prin videoconferință, în timp ce Kievul continuă să ceară mai multe livrări de arme de la partenerii săi.

Promisiunile lui Stoltenberg

Țările NATO, care au oferit deja ajutoare de miliarde de dolari Kievului, vor conveni la Madrid "un program cuprinzător de asistență pentru Ucraina, care să o ajute să-și impună dreptul la legitima apărare", a promis, marți. Jens Stoltenberg.

"Este extrem de important să fim gata să continuăm să oferim sprijinul nostru, deoarece Ucraina se confruntă astăzi cu o brutalitate pe care nu am mai văzut-o în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial", a îndemnat el.

Un mesaj transmis de președintele francez Emmanuel Macron, care a cerut Alianței un "mesaj de unitate și forță" după reuniunea G7 din Germania, organizată înaintea summitului NATO. "Rusia nu poate și nu trebuie să câștige" războiul, a insistat el.

La rândul său, premierul britanic Boris Johnson va cere, miercuri, tuturor țărilor Alianței să-și mărească cheltuielile militare ca răspuns la invazia rusă, pentru a "restaura descurajarea și a oferi apărare pentru deceniul următor", potrivit Downing Street.

Provocările din partea Chinei

Pe lângă chestiunea Ucrainei, ziua de miercuri ar trebui să fie o oportunitate pentru NATO de a-și adopta noul "concept strategic", prima revizuire a foii de parcurs din 2010, care ar trebui să evoce pentru prima dată provocările puse de China.

De asemenea, va fi o oportunitate de lansare a procesului de aderare pentru Finlanda și Suedia, care au decis să adere la NATO ca reacție la ofensiva lansată de Rusia în Ucraina pe 24 februarie, rupând cu o tradiție îndelungată de neutralitate.

Această aderare a fost blocată până acum de Turcia, membră a NATO din 1952, care a acuzat Stockholm și Helsinki în special că adăpostesc militanți ai organizației kurde PKK, pe care Ankara o consideră "teroristă".

Dar, după îndelungate tratative pe marginea summitului, Turcia și-a dat acordul, marți seară, cu privire la intrarea în NATO a acestor două țări nordice, președintele turc Recep Tayyip Erdogan afirmând că a obținut "cooperarea deplină" a acestora în lupta sa împotriva PKK.

Politica ușilor deschise

"Politica ușilor deschise a NATO"a avut ca rezultat "un succes istoric", a salutat Jens Stoltenberg. "Primind Finlanda și Suedia în alianță le va face mai sigure, NATO mai puternică și zona euro-atlantică mai sigură", a insistat el.

Într-o declarație, președintele american Joe Biden "a felicitat Turcia, Finlanda și Suedia" pentru semnarea acestui acord.

"Pe măsură ce începem acest summit istoric de la Madrid, Alianța noastră este mai puternică, mai unită și mai hotărâtă ca niciodată", a spus el.

Acest acord va permite țărilor NATO să-și arate unitatea miercuri. Dar intrarea formală a celor două țări, care trebuie ratificată de parlamentele celor 30 de state membre ale Alianței, este un proces lung, care durează luni de zile.

Acest summit NATO vine în timp ce Ucraina continuă să plătească un preț mare pe teren din cauza invaziei ruse.

Situația din Ucraina

Autoritățile ucrainene au raportat astfel, marți, mai multe lovituri mortale împotriva civililor, în special în Lisiceansk, oraș geamăn cu cel Severodonețk, situat într-un buzunar de rezistență strategică ucraineană din bazinul Donbas (est).

Aceste lovituri au venit a doua zi după un atac care a devastat un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, la 330 de kilometri sud-est de Kiev, făcând cel puțin 18 morți și aproximativ 40 dispăruți, potrivit autorităților ucrainene.

Acest bombardament este "unul dintre cele mai nerușinate acte teroriste din istoria europeană", a denunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cerând ca Rusia să fie desemnată drept "sponsor de stat al terorismului" după această lovitură asupra "unui oraș pașnic".

Cât mai rămâne Rusia în Consiliul de Securitate al ONU

În timpul unei intervenții în direct, marți seara, în fața Consiliului de Securitate al ONU, el a sugerat trimiterea unei comisii de anchetă și a cerut din nou ca Rusia să fie expulzată din scaunul său permanent.

"Ciclul morții, al distrugerii trebuie să se încheie. Pentru binele Ucrainei, Rusiei și al întregii lumi", a pledat la începutul întâlnirii subsecretarul general al ONU pentru Afaceri Politice, Rosemary DiCarlo.

Moscova, care a asigurat încă de la începutul războiului că vrea să-și "demilitarizeze" și să-şi "denazifice" vecinul, a exclus totuși, marți, să-și întrerupă ofensiva până când Ucraina va capitula.

"Trebuie să ordonăm soldaților ucraineni să depună armele și să pună în aplicare toate condițiile puse de Rusia. Atunci totul se va termina într-o singură zi", a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin. (Traducerea: Rodezia Costea, RADOR)