Concluziile Comisiei de Etică şi Arbitraj din TVR în cazul difuzării materialului filmat cu camera ascunsă în care sunt prezenţi Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan

În data de 13 iunie 2008, la sediul televiziunii naționale s-a întrunit Comisia de Etică și Arbitraj pentru a formula concluziile în urma anchetei interne privind „flagrantul” lui Decebal Traian Remeș și Ioan Avram Mureșan, știre difuzată de TVR în 10 octombrie 2007. Prezenţi: Cristina Andrei, Ioana Dumitrescu, Sorin Hobana, Claudiu Lucaci, Horia Gruşcă, Mihai Rădulescu, Tudor Călin Zarojanu. Concluziile comisiei se găsesc și astăzi pe site-ul TVR și merită citite pentru a ști ce s-a petrecut în urmă cu 8 ani.

În 2007 și 2008 eram jurnalist de investigații și redactor șef adjunct în trustul Adevărul, deci am scris sau avizat spre publicare tot ce s-a scris despre „Dosarul Caltaboșul”. TVR ne prezentase materialul filmat din timpul „flagrantului organizat de procurorii DNA”. Aceasta a devenit convingerea și concluzia unanimă a presei din acea perioadă. De aceea, am explicat în numărul de ieri al EVZ de ce vreau să aflăm ce s-a întamplat cu adevărat în cazul flagrantului din Dorobanți. Trebuie să înțelegem astăzi cine și cum și-a bătut joc de noi, jurnaliștii, mințindu-ne. Indiferent de ce spun unii sau alții după ce a pocnit din nou în spațiul public.

Azi nu putem să spunem cu mâna pe inimă că Decebal Traian Remeș e vinovat, deși Înalta Curte l-a condamnat pentru asta. Au apărut, între timp, alte decizii ale instanțelor favorabile fostului deținut și ne-au zdruncinat convingerile. O să vedem ce va spune și CEDO, fiindcă deja a admis dosarul!

Să revenim la documentul emis de Comisia de Edică și Arbitraj a TVR, întrunită în 13 iunie 2008. Acolo se spune că, „în dezbaterea acestui caz, membrii Comisiei s-au bazat pe următoarele: sesizările domnilor Marius Zamfir, reporter, şi Alexandru Sassu, Preşedinte-Director General al SRTv, jurnalele TVR din datele de 10 şi 11 octombrie, materialul brut pus la dispoziţie de Direcţia Ştiri, informaţiile rezultate din audierile doamnei Ioana Andruţa - editor montaj, domnului Alexandru Costache - reporter, doamnei Anamaria Panait - producător, domnului Alexandru Sassu, precum şi din interviurile şi declaraţiile din presă referitoare la subiect ale doamnei Rodica Culcer, directorul Direcţiei Ştiri. După ce a analizat probele menţionate mai sus în şedinţele din 12, 16, 18 şi 19 octombrie, Comisia de Etică şi Arbitraj a ajuns la următoarele concluzii”. E vorba de 11 puncte incluse în raport, din care vă prezentăm pasajele cele mai interesante

Reporterul TVR și-a asumat credibilitatea surselor

1 Din punctul de vedere al relevanţei conţinutului, al personajelor prezentate şi al faptelor puse în discuţie, materialul - provenit din surse neprecizate, dar asumate ca fiind credibile de către reporterul TVR - este de cert interes public, ceea ce înseamnă că difuzarea sa era justificată, cu condiţia respectării exigenţelor profesionale stabilite prin Statutul ziaristului din SRTv.

Corectitudinea subtitrajului de pe casetă nu aparținea TVR

2 Comisia consideră că difuzarea imaginilor ar fi trebuit însoţită obligatoriu de precizarea faptului că TVR nu poate garanta autenticitatea materialului ajuns în posesia sa, că nu îşi asumă felul în care a fost montat acesta şi că nu poate certifica corectitudinea subtitrajelor şi a celorlalte înscrisuri, întrucât toate acestea nu-i aparţin. Neîndeplinirea acestor precauţii elementare contravine articolului 11, alineatul 3, din „Statutul ziaristului": În cazul în care informaţia provine din surse confidenţiale sau din surse a căror credibilitate nu este suficient verificată, ziaristul va menţiona explicit acest fapt înlăuntrul mesajului său publicistic.

Titrarea știrii cu „Flagrant” este incorectă

3 Comisia apreciază că postarea de către TVR a titlului „flagrant", prezent pe toată durata selecţiei de patru minute difuzată în Jurnalul din 10 octombrie, este incorectă din punct de vedere al semnificaţiei juridice şi de natură să inducă telespectatorilor certitudinea săvârşirii unei infracţiuni. Folosirea în context a acestui titlu - decisă, potrivit reporterului Alexandru Costache, de către editorul Radu Gafta - intră sub incidenţa articolului 39 din „Statutul ziaristului": Neîndeplinirea acestor precauţii elementare contravine articolului 11, alineatul 3, din „Statutul ziaristului": În cazul în care informaţia provine din surse confidenţiale sau din surse a căror credibilitate nu este suficient verificată, ziaristul va menţiona explicit acest fapt înlăuntrul mesajului său publicistic.

Comisia nu a căzut de acord dacă Remeș benefi cia de prezumția de nevinovăție

4 În ciuda concluziei de mai sus, membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte eventuala încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, reglementată în articolul 8 din Statutul ziaristului (trei voturi pentru, trei abţineri şi un vot împotrivă).

Nu a fost încălcat dreptul la imagine a demnitarilor fi lmați

5 Comisia consideră că nu a fost încălcat dreptul la imagine al celor prezentaţi în materialul filmat, aşa cum este acesta reglementat în articolul 19 din „Statutul ziaristului": Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a respecta dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, şi dreptul la imagine al cetăţeanului. Statutul de persoană publică, precum şi funcţiile care presupun un impact public, justifică, în condiţiile legii, o investigaţie jurnalistică extinsă şi în sfera vieţii private a celor în cauză, dacă faptele lor afectează viaţa cetăţeanului.

Caseta nu a fost obținută prin mijloace imorale sau ilegale

6 Comisia nu a identificat în probele aflate la dispoziţia sa elemente care să susţină ideea că imaginile ar fi fost obţinute de către TVR prin mijloace imorale sau ilegale, fapte interzise în articolul 14, alineatul 1 din „Statutul ziaristului". În acelaşi timp, deşi a constatat încălcarea evidentă, în litera sa, a articolului 14, alineatul 2 din „Statut": (Ziaristul nu va folosi materiale filmate cu camera ascunsă, înregistrări ale convorbirilor private etc., fără acordul prealabil al persoanei în cauză), Comisia atrage atenţia că norma internă, extrem de restrictivă, nu ţine seama de excepţiile prevăzute în „Legea audiovizualului" după modelul european consacrat (interesul justificat pentru public), situaţie care a fost semnalată precedentelor conduceri ale TVR.

Comisia apreciază că Rodica Culcer trebuia să se consulte cu Sassu, președintele TVR

7 Având în vedere controversele apărute privind oportunitatea informării conducerii TVR despre intenţia Direcţiei Ştiri de a difuza un material susceptibil de a fi probă penală, provenit dintr-o sursă confidenţială, Comisia apreciază că o consultare prealabilă ar fi fost un gest necesar, date fiind posibilele implicaţii, inclusiv juridice, ale publicării unui astfel de subiect . Potrivit articolului 14, alineatul 3, din Legea 41/1994, răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile legii, realizatorului de emisiuni sau de programe, autorului, precum şi serviciului public de televiziune.

Imaginile „interzise” au fost difuzate pe post

8 Referitor la nota internă trimisă de Preşedintele - Director General către Directorul Direcţiei Ştiri şi interpretată de doamna Rodica Culcer drept o formă de cenzură, Comisia consideră că atât conţinutul mesajului, similar Comunicatului public, cât şi modalitatea de adresare, se înscriu în limitele comunicării ierarhice descrise în articolul 22, alineatul 2 din „Statutul ziaristului": ...(Ziaristul) nu va considera drept cenzură opinia şi recomandarea superiorilor săi ierarhici, în cazul în care aceste recomandări şi opinii au un caracter profesional şi acestea nu aduc atingere libertăţii de informare sau libertăţii de expresie a cetăţeanului." De altfel, deşi Directorul Direcţiei Ştiri a anunţat în Jurnalul din data de 11 octombrie că nu poate continua difuzarea părţii a doua a materialului pentru că acest lucru a fost împiedicat pe cale ierarhică, imaginile „interzise" au fost folosite ca ilustraţie pentru subiecte din aceeaşi emisiune.

Despre disputa dintre Rodica Culcer și Alexandru Sassu

9 Prezenţa doamnei Rodica Culcer la Jurnalul din 11 octombrie, cu scopul de a da public o replică notei interne care i-a fost adresată de Preşedintele-Director General reprezintă, din punctul de vedere al Comisiei de Etică şi Arbitraj, o încălcare a articolului 15 din „Statutul ziaristului”: Ziaristul din televiziunea publică îşi construieşte imaginea şi îşi dobândeşte prestigiul prin calităţile sale profesionale şi nu prin abuz de drept. El nu va folosi calitatea pe care o deţine şi accesul la antenă pentru soluţionarea unor probleme personale.

10 Cele mai recente declaraţii din presă ale doamnei Rodica Culcer, în care sugerează că membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj ar avea ceva „de ascuns" şi pretinde „audierea publică" a domniei sale, dovedesc o dată în plus ignorarea „Statutului ziaristului" şi desconsiderarea Comisiei, şi pun sub semnul întrebării dorinţa responsabilului Direcţiei Ştiri de a clarifica acest caz.

Este cel puţin nepotrivit ca doamna Culcer să-i suspecteze de lipsă de „curaj" pe membrii unui organism statutar cu care a evitat sistematic să se întâlnească, deşi a primit peste zece invitaţii la dialog în acest an, multe dintre ele confirmate, apoi declinate fără explicaţii în ultima clipă, aşa cum s-a întâmplat şi în ziua de 18 octombrie. Precizăm că toate şedinţele Comisiei se înregistrează pe casete audio. Având în vedere neadevărurile declarate public de doamna Culcer şi în spiritul unei corecte informări, precizăm că domnia sa nu a răspuns la niciuna din celelalte întrebări adresate în scris de Comisia de Etică în cazurile în care a fost implicată, inclusiv în cel în care a fost acuzată de cenzură de către unul dintre corespondenţii Direcţiei Ştiri, autorul unui reportaj pe o temă de interes public.

Buna-credință a jurnaliștilor este speculată de cei care se folosesc de presă în interes propriu

11 Comisia de Etică şi Arbitraj atrage atenţia asupra faptului că sunt tot mai frecvente cazurile în care buna-credinţă profesională a jurnaliştilor şi dorinţa lor legitimă de a servi interesul public sunt speculate de cei care se folosesc de presă pentru transmiterea în interes propriu sau de grup a unor informaţii confidenţiale din punct de vedere legal. În consens cu Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă, Comisia recomandă ziariştilor din TVR ca difuzarea materialelor primite pe surse să fie făcută cu precauţiile de rigoare, astfel încât credibilitatea televiziunii publice să nu fie afectată.