In turismul bulgar se impletesc interesele unor grupari politico-economice si ale unor clanuri criminale.

Dar mafiotii care au investit initial si-au vandut afacerile sau le-au legalizat, iar astazi, sustinut puternic de investitiile straine, litoralul bulgar infloreste. Si romanii contribuie la acest fenomen.   Nu este un secret ca in anii ‘90 au intrat in turism sute de milioane de euro, provenind din economia subterana a Bulgariei. Investiti in hoteluri, restaurante si in cazinouri, banii se spala foarte repede, iar crima organizata, foarte dezvoltata si neincomodata de justitie si politie, nu a dus niciodata lipsa de fonduri.

Afacerile din turism, reglate prin crime „Dafna-DK”, societatea care administreaza patru dintre cele mai mari hoteluri in aceasta statiune, apartine unuia dintre liderii fostei grupari criminale SIK.

Si gruparea rivala, VIS, este bine reprezentata, controland cinci hoteluri si cazinouri situate in imediata apropiere a plajei. Aici a fost asasinat Gheorghi Iliev, fostul lider al clanului mafiot VIS, impuscat de un lunetist. Tragatorul nu a fost prins nici pana acum.

Fostul campion la lupte Mitio, zis Ochiul, arestat acum cateva saptamani pentru trafic de narcotice, are si el un hotel pe litoral. Mitio a fost tinta mai multor tentative de asasinare cu bombe. Intr-una dintre explozii si-au pierdut viata sotia si copilul sau.

Complexul Iberostar Sunny beach resort, cu peste 600 de apartamente, apartine fondului de investitii Sigma Capital, in care actionar este Gheorghi Velcev, fratele fostului ministru al finantelor in guvernul Simeon de Saxa Coburg Gotha. Acest fond, cu sediul in Luxemburg,  este proprietarul unei treimi din totalul hotelurilor de patru si cinci stele pe litoral.

Retragerea „mutrelor”

Hotelierii din statiunea Litoralul Soarelui sunt rude si prieteni ai unor fosti si actuali politicieni. Presedintele Consiliului municipal al orasului Nesebar, Dimitar Iankov, un fost barman in perioada comunista, a avut pana nu de mult 17 hoteluri in statiunea Litoralul Soarelui. A fost impuscat cu cinci gloante in cap de un asasin platit. Ca mai toate asasinatele comandate de mafiotii bulgari, crima a ramas neelucidata.

Insa baietii solizi, purtand treninguri si lanturi de aur, inarmati cu bate si pistoale, porecliti „mutrele”, nu mai fac legea in turismul bulgaresc ca la mijlocul anilor ‘90. Unii au vandut profitabil afacerile din acest sector.

Altii au cazut victime rafelelor de arme automate, in exploziile bombelor sau sub efectul narcoticelor. Cei care au ramas au schimbat treningurile in costume Armani, devenind oameni de afaceri dupa modelul occidental.

Situatia revine la normal si pentru ca in statiunile de pe litoral au investit cativa dintre cei mai mari jucatori europeni. Banii lor au nevoie de liniste si de stabilitate.

Fuga de mostenire

Dupa salturile ritmului de dezvoltare din ultimii cinci-sase ani, turismul a devenit principala ramura a economiei bulgare, asigurand aproximativ 15% din PIB. In 2005, veniturile din turism au depasit 1,8 miliarde de euro, iar in 2007 sunt prevazute incasari de 2,5 de miliarde de euro.

Numarul turistilor se apropie de cinci milioane pe an, dupa ce la inceputul anilor ‘90 a fost de trei ori mai mic. Expertii Comisiei Europene prognozeaza ca in urmatorii ani vor vizita Bulgaria 10,5 milioane de turisti straini, care vor aduce venituri de noua miliarde  de euro.

Capacitatea statiunilor de pe litoral s-a triplat, ajungand la 300.000 de paturi in hoteluri, in satele de vacanta si in complexurile de apartamente destinate inchirierii.

Cei care au vizitat Bulgaria in 1997 nu vor recunoaste locurile prin care au trecut altadata. Sate adormite, cu doar cateva sute de locuitori, precum Shabla, Sf. Vlas sau Varvara, au devenit statiuni de patru si de cinci stele, cu mii de paturi.

Bulgaria incearca sa se debaraseze de mostenirea din anii ‘80 - aceea de a fi destinatia preferata a somerilor si a pensionarilor occidentali.

Ce faceau bulgarii in ‘97

Investitii de sute de milioane de euro au intrat in complexurile hoteliere si in satele de vacanta. Procesul a inceput in 1997, dar adevarata explozie in constructii a avut loc dupa 2001, in perioada guvernarii lui Simeon de Saxa Coburg Gotha.

Din 2006, Bulgaria se numara printre primele zece destinatii ale celui mai mare turoperator din lume - TUI. Pe piata turistica bulgara sunt prezente Necherman, ITS Reisen, IFA, Radisson SAS, Hilton, Princess.

In 2005 a descins in Bulgaria si cea mai veche retea europeana de hoteluri, Kempinski Hotels. Kempinski Grand Hotel Hermitage apartine grupului de investitori Sigma Kapital.

Litoralul bulgar este singurul loc din Balcani unde se fac tratamente cu produse naturale din Bali si Thailanda. Aici, turistii pot comanda si masajul subacvatic Watzo din Hawaii.

Majoritatea hotelurilor ridicate in ultimii ani sunt de patru si cinci stele. Acum, 20% din unitatile de cazare de pe litoral apartin acestor categorii si corespund celor mai inalte exigente privind conditiile de agrement.

Investitii masive In perioada 2002-2004, in cea mai mare statiune estivala din Bulgaria, Slancev briag (Litoralul soarelui), s-au investit 350 de milioane de euro. In 2005, investitiile au fost de 250 de milioane de euro, iar in 2006 au depasit 300 de milioane de  de euro.

De la constructia de hoteluri s-a trecut la ridicarea complexurilor de apartamente in care investesc multi oameni de afaceri vest-europeni si bulgari. La finele lui 2006, statiunea Litoralul soarelui dispunea de 50.000 de paturi, inregistrandu-se o crestere cu 20% intr-un singur an, iar in 2007 se vor construi inca 5.000 de apartamente.

In ultimii cinci-sase ani, statul a inceput sa investeasca masiv in infrastructura turismului. S-au bagat bani in drumuri, in statiuni de epurare a apei, in sisteme de canalizare.

In 1997, in perioada guvernului Ivan Kostov, s-a pornit printr-o privatizare rapida, desi procesul nu s-a desfasurat pe baza unor criterii corecte. Guvernul Simeon de Saxa Coburg Gotha a redus taxele din turism, iar acum se discuta si de reducerea TVA-ului pentru serviciile hoteliere.

In 1980, Bulgaria avea numai 112 kilometri de autostrazi. Acum, acestea totalizeaza peste 440 de kilometri. In 2010, cifra se va dubla, iar pana in 2012, inelul de magistrale Sofia-Varna-Burgas-Plovdiv-Sofia, in linii mari, va fi gata. Se investesc zeci de milioane de euro si in aeroporturile din Varna si Burgas.

Probleme in Paradis

Nereusitele din turismul bulgaresc tin in primul rand de calitatea serviciilor. Ospatarii nu sunt intotdeauna politicosi, incarca notele de plata, iar uneori calitatea mancarii si a bauturilor nu corespunde asteptarilor turistilor. Curatenia plajelor inca mai lasa de dorit.

Peste tot ti se cer bani. Prostituatele sunt tot mai agresive, iar politistii de circulatie sunt corupti. Drumurile din nordul litoralului sunt de proasta calitate. Pe litoral, preturile sunt umflate in comparatie cu cele din restul tarii.

In statiunile supraaglomerate, zgomotul este foarte mare, iar pe alocuri, lucrarile de constructie continua si in sezonul estival, in ciuda interdictiilor. Din aceste motive, multi bulgari prefera sa-si petreaca vacanta in Turcia si in Grecia.

Unele statiuni precum Litoralul soarelui au devenit din cauza construirii excesive adevarate jungle de beton. Se repeta si aici trista experienta din Spania anilor ‘70, unde s-a impus demolarea unor hoteluri pentru a reda mai mult spatiu cadrului natural.

Nerespectarea regulilor arhitectonice, coruptia si interesele corporative impiedica de patru ani adoptarea unui proiect de lege a litoralului. In goana investitorilor dupa profituri au disparut zeci de hectare de parcuri si paduri.

S-a construit pe plaja si chiar in rezervatii naturale. In Bulgaria se resimte si un deficit de cadre bine pregatite. 2.000 din cei aproximativ 15.000 de absolventi ai facultatilor si liceelor de profil, practic, cei mai buni, au imigrat in Spania, Grecia, Cipru, SUA si in Kuweit.

De ce merg romanii in Bulgaria

Managerii cauta angajati in comunitatile de bulgari din Moldova si Ucraina, dar unele hoteluri au inceput sa investeasca in pregatirea cadrelor proprii, semnand contracte cu institute si cu scoli medii de profil. Daca in 1992 numai 14% dintre cetatenii straini care au vizitat Bulgaria au fost turisti, in 2005, aceasta cifra a ajuns la 56%.

Pana in 2004, cresterea industriei turistice bulgare s-a datorat in primul rand turistilor din Germania. Cele mai multe dintre hotelurile de patru si cinci stele  de pe litoralul bulgaresc au fost sustinute de contractele cu turoperatorii germani. In ultimii ani insa, a crescut numarul turistilor din alte tari, printre care Grecia, fostele republici iugoslave, Turcia, Marea Britanie si Romania.

OPINIE EVZ: Sa luam meditatii de la vecinii nostri!

A devenit ilogic sa-ti mai doresti o vacanta pe litoralul romanesc. Este ca si cum ti-ai flutura buzunarul pe un pod, in bataia vantului. Litoralul romanesc e rupt de lume si de vremuri.

Chiar daca tii mortis sa-ti testezi rezistenta psihica intr-o vacanta la mare in Romania, nu poti sa calatoresti in conditii civilizate spre Constanta. Autostrada Soarelui e neterminata, iar pe sosea trebuie sa faci slalom printre carute si caini vagabonzi.

Daca iei ultimul rapid din Bucuresti, ai ocazia sa faci o nedorita calatorie in timp, fiindca intre ora plecarii (19.18) si cea a sosirii (dupa 12 noaptea) se schimba data.

Daca ai totusi nervi de otel si ajungi, in sfarsit, pe litoral, te izbesti de aceleasi probleme: preturi sfidatoare, mizerie, manele, vopsitul gardului la repezeala, „transhumanta” hotilor la mare, vanzatori agresivi pe plaja si chelneri tupeisti.

In acest timp, cohortele de turisti romani merg la vecini pentru a se balaci in aceeasi mare. Oamenii pot calatori tot mai mult si pot plati mai putin pentru conditii mai bune, pe care tara lor nu e in stare sa le ofere.

Cum s-a ajuns aici? Prin lipsa unei viziuni juste asupra turismului estival si a unui program de actiuni coerente. Bajbaiala nesfarsita a distrus in fiecare an milioane de planuri de vacanta pe litoralul nostru.

Desi privatizarea s-a facut „cu cantec” de ambele parti ale Dunarii, scopurile au fost diferite. Cand fratii Paunescu acaparau hoteluri pentru a le conserva ca pe niste relicve ale turismului comunist, bulgarii au platit experti occidentali, au finantat proiecte de anvergura, au redus taxele si au adus marea la picioarele europenilor.

Litoralul romanesc pierde si pentru ca nu s-a adaptat la rigorile turismului modern si la concurenta dura a Bulgariei, care ofera preturi mici si pachete all inclusive. Distractie fara stres - pentru asta migreaza peste granita „batalioanele” de turisti romani.

Succesul exploziv al turismului din Bulgaria acopera problemele pe care inca le mai au vecinii nostri in acest sector. Si la ei sunt chelneri care te fura sau politisti care iau spaga, dar imaginea de ansamblu e pozitiva.

Imaginea mizerabila a litoralului nostru e greu de curatat de azi pe maine. Tarmul romanesc al Marii Negre este perceput ca o destinatie ostila, in care nu merita sa-ti cheltuiesti banii.

Din pacate, i-a pierdut si pe romani. Succesul litoralului bulgaresc este incomod si oarecum rusinos pentru Romania. Or avea ei multe cucuie in cap, dar sa recunoastem ca la turism vecinii nostri ne-ar putea da meditatii. Direct pe plaja. (Toni Dumitru)

DURERE SI PLACERE

Occidentalii vin sa-si trateze ieftin dantura

> Conditiile financiare avantajoase reprezinta principala atractie pentru turistii vest-europeni. Dar nu numai. In ultimul timp, unii hotelieri bulgari ofera oaspetilor sai servicii si posibilitati de agrement la nivelul celor statiunilor mediteraneene de lux. 

> Exista, de exemplu, posibilitatea ca turistii sa-si rezolve problemele stomatologice la un pret de zece ori mai mic decat in tarile lor. O coroana dentara costa numai 25 de euro pentru oaspetii Hotelului Kempinski Grand din Nisipurile de aur.