Organizațiile de mediu denunță faptul că afacerea deșeurilor importate de Turcia este legată de crima organizată. „Este o situație periculoasă”, au declarat reprezentanții Greenpeace.
Zeci de voluntari coboară de pe un deal pentru a ajunge pe plaja Madame Martha Koyu din Burgazada, aflată pe una din cele nouă insule mici împrăștiate în largul coastei de sud a Istanbulului.
Se pregătesc să strângă pungile și sticlele de plastic, cutiile de bere și chiștoacele care poluează plaja altfel frumoasă.
Acțiunea voluntarilor este un semn al nemulțumirii în creștere a turcilor în fața poluării cu deșeuri în această țară, agravată de noul rol al Turciei ca depozit al deșeurilor europene.
Decizia Chinei de a interzice majoritatea importurilor de gunoi mondial, în urmă cu doi ani, a provocat haos în comerțul mondial cu deșeuri. China absorbea 45% din deșeurile de plastic la nivel mondial din 1992.
Inițial, o mare parte din deșeurile direcționate către China au ajuns în sud-estul Asiei dar majoritatea țărilor din zonă și-au închis rapid granițele.
Acest lucru a făcut din Turcia destinația preferată pentru exportatorii europeni de deșeuri.
Anul trecut, Turcia a primit 11,4 milioane de tone de deșeuri din țările UE, de trei ori mai mult decât în 2004, potrivit datelor Eurostat.
„Nu știm nici măcar ce procent din deșeurile importate sunt de fapt reciclate, incinerate sau stocate în depozitele de deșeuri”, a declarat Nihan Temiz Ataș, manager de proiect la Greenpeace Mediterranean.
Guvernul este supus unei presiuni politice din ce în ce mai mari să acționeze.
Ministrul Mediului, Murat Kurum, a declarat luna trecută că guvernul intenționează să introducă o legislație pentru „prevenirea importului de cantități mari de deșeuri”.
Această decizie, a adăugat el, „ne va permite să satisfacem nevoile de materie primă din industria noastră de reciclare din propriile resurse”.
Dependență de plastic
Munții de deșeuri creează probleme de mediu evidente Turciei, dar există și interese economice în a fi colectorul de deșeuri pentru Europa.
Turcia a importat anul trecut aproximativ 600.000 de tone de deșeuri din plastic, pe care industria de profil a țării le-a considerat o resursă crucială.
„Țara noastră depinde în proporție de 85% de materiile prime din plastic importate”, a declarat Habibe Tosun, inginer de mediu la PAGÇEV, entitatea de reciclare a Fundației Turce a Industriei Plasticului.
Motivul pentru care industria este atât de primitoare pentru deșeurile externe este că Turcia este deficitară în a-și gestiona propria reciclare.
Într-un raport OECD pentru 2020, Turcia s-a clasat printre ultimele țări membre în ceea ce privește rata generală de recuperare a deșeurilor.
Potrivit instituției statistice turcești, puțin peste 12% din deșeurile municipale din Turcia au fost recuperate în 2018 - și nu se știe ce procent din acestea au fost cu adevărat reciclate în loc să fie arse pentru producerea de energie.
Reprezentanții industriei, inclusiv Tosun, susțin că importurile de deșeuri ar trebui să continue în interesul producătorilor de materiale plastice până când reciclatorii locali pot gestiona mai bine deșeurile din Turcia.
De asemenea, ecologiștii doresc să se asigure că Turcia își dezvoltă propria recuperare a deșeurilor în loc să se bazeze pe importuri.
„Nu vrem să dispară acest sector”, a declarat Tolga Yücel, manager de proiect pentru materiale plastice la WWF Turcia. „În curând, vom putea să ne sortăm mai mult deșeurile și, când va veni momentul, aceste facilități vor fi esențiale”.
A face o treabă mai bună de colectare și reciclare a deșeurilor turcești ar însemna o schimbare radicală într-o industrie care angajează unii dintre cei mai săraci oameni din țară.
Ioc sortare, ioc reciclare
În Turcia, coșurile de reciclare sunt rare. Majoritatea deșeurilor menajere sunt colectate într-un singur coș.
Sortarea existentă este efectuată în principal de colectorii privați de deșeuri care umblă pe străzi cu saci pe roți pentru a colecta deșeurile reciclabile din coșuri. Apoi vând materialele către instalații de reciclare.
Aceste persoane au fost afectate de valul de deșeuri europene care a sosit în Turcia, pe măsură ce prețurile hârtiei și materialelor plastice au scăzut, a declarat, pentru ziarul turc Sözcü, Recep Karaman, șeful Asociației colectorilor de deșeuri stradale.
„Anterior, un colector câștiga aproximativ 100 lire (11 euro) pentru o zi de muncă, în timp ce acum el este plătit cu 30- 35 lire pentru aceeași cantitate de deșeuri adunate”, a spus Karaman.
Licențe legale ca acoperire
Aceasta nu este singura problemă cauzată de ușa deschisă a Turciei pentru deșeurile străine.
Nihan Temiz Ataș a avertizat că o mare parte din deșeurile importate este legată de crima organizată. „Este o situație periculoasă”, a declarat reprezentantul Greenpeace.
Asociația colectorilor de deșeuri stradale susține că unele companii primesc 2.000 de euro pentru importul unui container de 20 de tone de deșeuri contaminate.
Un summit recent al industriei pe această temă a denunțat „criterii de licențiere inadecvate”, precum și „importurile de deșeuri de către persoane sau companii neautorizate care utilizează documentația de la companii autorizate”.
Acuzații similare au fost făcute într-un raport al Interpol cu privire la infracțiunile globale privind deșeurile de plastic, potrivit căruia rețelele criminale foloseau licențele companiilor legale drept acoperire pentru operațiunile lor.
Deșeuri irosite
Deși este imposibil de făcut o idee despre amploarea problemei, apar din ce în ce mai multe incidente.
În septembrie anul trecut, deșeurile de plastic importate din Italia au fost descoperite pe terenuri private din provincia Izmir din Marea Egee.
Greenpeace Mediterranean a depus o plângere penală și a fost aplicată o amendă atât companiei importatoare, cât și proprietarului terenului.
În iunie, o investigație a BBC a dezvăluit tone de deșeuri de plastic britanice aruncate pe marginea unui drum din provincia Adana, din sud-vestul țării.
Defra, agenția britanică de mediu, a declarat că „a observat o creștere a exporturilor către Turcia în ultimele luni și lucrează la cuantificarea acesteia, acolo unde este posibil, pentru a identifica locațiile turcești de interes”.
Incidente ca acestea indică faptul că o mare parte din deșeurile trimise în Turcia nu sunt reciclate sau depozitate în mod corespunzător.
Raportul Interpol a menționat Turcia drept una dintre cele șapte țări în care se crede că incendiile deșeurilor au fost declanșate în mod deliberat pentru a se elimina deșeurile de plastic depozitate ilegal.
Campania Primei Doamne
Volumul masiv de deșeuri importate este, de asemenea, în contradicție cu campania Zero Waste, lansată în 2017 sub patronajul Primei Doamne a țării, Emine Erdoğan. Acestă campanie își propune să crească reciclarea deșeurilor la 35% până în 2023.
Guvernul a introdus o serie de măsuri, cum ar fi taxarea producătorilor cu o taxă de reciclare și stabilirea prețurilor la pungi de plastic, pe lângă obligarea municipalităților de a accelera finalizarea instalațiilor de reciclare.
Programul anunțat de ministrul mediului, Kurum, la 31 august își propune, de asemenea, reducerea cantității de deșeuri importate la doar 50% din cea utilizată de sectorul turc de recuperare.
Până când acest lucru nu se va întâmpla, Turcia se confruntă cu o problemă în creștere a deșeurilor.
WWF Turcia a declarat că aproximativ 1,1 milioane de tone de deșeuri se scurg în solul și apa țării în fiecare an.
Unele dintre ele își găsesc drumul spre mare, venind la țărm în locuri precum Madam Martha Koyu.