Tulburările politice din Paris determină reevaluarea vulnerabilităților financiare ale celei de-a doua economii ca mărime din zona euro, au avertizat investitorii.

Mulți se tem că perspectiva unei politici disfuncționale, a unei creșteri slabe și a unei datorii în continuă creștere ar putea afecta atractivitatea pe termen lung a Franței pentru investitorii străini care dețin aproximativ jumătate din datoria publică a țării.

Comercianții se îndoiesc că acest lucru va duce la turbulențe asemănătoare crizei de pe piața titlurilor de stat declanșate de fostul prim-ministru britanic Liz Truss în 2022. Așa cum a avertizat ministrul de finanțe al țării. Aceștia se tem însă că, în timp, piața obligațiunilor din Franța ar putea semăna din ce în ce mai mult cu cea din Italia. Confruntându-se cu costuri de împrumut permanent mai ridicate și devenind un potențial focar de aprindere atunci când apar crize la nivelul întregului bloc.

Costurile împrumuturilor s-au majorat

Costurile împrumuturilor au crescut deja ca răspuns la perspectiva ca RN, formațiune de extremă-dreapta, să formeze următorul guvern sau la perspectiva tot mai probabilă a unui parlament suspendat instabil.

De când președintele Emmanuel Macron a anunțat alegeri anticipate la începutul lunii trecute, diferența dintre randamentele datoriei franceze și germane pe 10 ani - o măsură a riscului - a crescut de la 0,48 puncte procentuale la 0,85 puncte procentuale săptămâna trecută. Deși de atunci a scăzut la 0,71 puncte procentuale.

Potrivit lui Rohan Khanna de la Barclays, randamentul obligațiunilor franceze se află la cel mai ridicat nivel în raport cu o combinație a randamentelor obligațiunilor germane ultra-sigure și a datoriilor spaniole tradițional mai riscante de la începutul anilor 2000.

Victoria lui Marine Le Pen a amplificat temerile

Victoria din primul tur de duminică a partidului RN al lui Marine Le Pen și a aliaților săi, precum și clasarea NFP pe locul al doilea au amplificat temerile legate de continuarea turbulențelor politice înaintea celui de-al doilea tur de scrutin din 7 iulie. De asemenea, au intensificat temerile pieței legate fie de blocajul politic, fie de o posibilă îndepărtare de politicile favorabile pieței. Care ar putea afecta încrederea după alegeri.

Sondajele cred că un parlament suspendat sau o majoritate absolută pentru RN sunt cele mai probabile rezultate după al doilea tur. În cazul unui rezultat puternic pentru RN, președintele Emmanuel Macron s-ar putea confrunta cu un acord incomod de împărțire a puterii cu extrema dreaptă. Cunoscut sub numele de "coabitare".

Incertitudinea vine într-un moment de slăbiciune bugetară în Franța. S&P Global și-a redus ratingul de credit în mai, în urma unei retrogradări din partea Fitch. Conform previziunilor Comisiei Europene, Franța va înregistra anul viitor un deficit bugetar de 5% din PIB. În scădere modestă față de 5,3% în acest an. Dar încă unul dintre cele mai ridicate din UE și peste cel al Italiei.

Franța se bazează, de asemenea, pe investitorii străini - inclusiv o cohortă mare de instituții japoneze care caută titluri suverane europene sigure - pentru a-i cumpăra obligațiunile. Deși acest lucru îi oferă o bază de investitori mai diversificată decât altora, o face, de asemenea, mai vulnerabilă la o schimbare bruscă a sentimentului, spun analiștii.

Peste 50% din datoria guvernamentală franceză, deținută de nerezidenți

Jumătate din datoria guvernamentală franceză este deținută de nerezidenți. Comparativ cu aproximativ 27% în Italia și 43% în Spania, potrivit datelor Eurostat. În timp ce gospodăriile italiene dețin 11% din datoria țării, această cifră pentru Franța este de 0,1%.

Piețele sunt nervoase în legătură cu ceea ce vor face în special investitorii japonezi. Deoarece schimbările în politica monetară japoneză ar putea face tranzacțiile lor mai puțin profitabile, a declarat Tomasz Wieladek, economist la T Rowe Price.

Franța are un deficit public mai mare decât zona euro

La 19 iunie, Comisia a propus deschiderea unei proceduri de îndatorare excesivă pentru Franța. În timp ce Bruxelles-ul a avertizat cu privire la "riscurile ridicate" care rezultă din analiza sa privind sustenabilitatea datoriei pe termen mediu. Raportul datoriei publice generale este pe cale să crească continuu până la aproximativ 139% din PIB în 2034.

Franța a evitat până în prezent tipul de crize cu care s-au confruntat Italia și Regatul Unit în ultimii ani. În 2018, planurile de cheltuieli ale coaliției italiene formată din Mișcarea Cinci Stele și partidul Liga au dus diferența dintre randamentele obligațiunilor italiene și germane pe 10 ani la peste 300 de puncte de bază. Acesta a fost cel mai ridicat nivel de după primatul lui Silvio Berlusconi. Reflectând evaluarea de către investitori a riscului politic al Italiei.

Analiza efectuată de JPMorgan sugerează că Franța ar putea face față unui salt brusc al costurilor de împrumut. Un "șoc" în cadrul căruia costurile de împrumut ar crește cu 1,5 puncte procentuale într-o perioadă de doi ani ar ridica doar raportul datorie/PIB la puțin peste 115%. Puțin peste proiecțiile sale centrale, a afirmat banca într-o notă recentă.

Acest lucru se datorează în parte faptului că datoria Franței are o scadență relativ lungă. Cu o maturitate medie de 8,5 ani, conform S&P. Acest lucru înseamnă că doar 8-10% din datoria sa vine pentru refinanțare în fiecare an, potrivit Barclays. Încetinind astfel impactul unei creșteri a costurilor de împrumut.

"Scenariul Liz Truss pare puțin probabil în acest moment. Nu văd o perturbare bruscă a piețelor de obligațiuni franceze", a declarat Holger Schmieding, economist șef european la Berenberg. El prevede că partidul lui Le Pen va încerca să fie relativ moderat în ceea ce privește politica fiscală.

Datoria publică a Franței în raport cu PIB este mai mare decât cea a zonei euro

Cu toate acestea, fundamentele pe termen lung ale țării nu sunt bune, a spus Schmieding. Mai ales dacă Franța se îndepărtează de politicile pro-creștere ale lui Macron. O abordare conflictuală cu Bruxelles-ul este considerată ca ridicând riscul unor turbulențe mai ample în UE. Unii investitori se tem că o vânzare mai amplă a datoriei franceze ar declanșa o contagiune în alte țări europene. Forțând astfel Banca Centrală Europeană să intervină.

Datoria publică a Franței a depășit 115% din PIB în 2020, aproape dublu față de 2007. Anul trecut, ponderea datoriei sale în PIB a fost a treia cea mai mare din UE. După cea a Greciei și Italiei, de 111% din PIB.

În acest context, Schmieding a subliniat posibilitatea unor costuri de împrumut mai ridicate sau a unor noi retrogradări ale ratingurilor de credit. În special dacă creșterea se clatină.

"Se adaugă la o problemă fiscală serioasă pe termen lung", a spus Schmieding, potrivit Financial Times.