Tunelul de sub Alpi

Tunelul de sub Alpi

Va deveni funcţional în 2017, va avea 57 de kilometri şi se întrevede a fi ceea ce specialiştii au numit "o structură feroviară impresionantă".

14 ani de săpături, 13 milioane de metri cubi de rocă scoşi din munte, construit la 2.000 de metri adâncime în inima Munţilor Alpi şi costuri care se ridică la suma de 8 miliarde de euro, sumă suportată în totalitate de Elveţia. Sunt câteva dintre cifrele legate de construirea celui mai lung tunel feroviar din lume. Tunelul, care trece prin masivul St. Gotthard din Alpii elveţieni, face parte dintr- un proiect pus la punct pentru a redirecţiona traficul vehiculelor grele de pe autostrăzi şi şosele, în scopul protejării peisajului impresionant al munţilor.

Elveţienii au votat prin referendum punerea lui în practică acum aproape 20 de ani! Record de lungime Toate eforturile depuse pentru noul tunel vor fi răsplătite, pentru că durata de transport va fi scurtata cu o oră şi jumătate, precizează Daily Mail. Tunelul va fi folosit pentru transportul de marfă, cu trenul. Practic marfa care este acum transportată de vehiculele grele, va fi redirecţionată spre transportul pe calea ferată. În acest moment, 1,2 milioane de camioane străbat în fiecare an munţii Elveţiei, distrugând plante rare şi animale, şi accelerând procesul de eroziune, cel mai mare duşman al Alpilor. Când va fi deschis traficului, tunelul din Alpii elveţieni va fi cel mai lung din lume, înaintea tunelului Seikan, din Japonia, care are 53,8 kilometri lungime şi leagă insulele japoneze Honshu şi Hokkaido, şi a tunelului de sub Canalul Mânecii (50 km), care leagă Anglia de Franţa. Sursa de caviar Elveţienii vor folosi alte 8,7 miliarde de lire pentru construirea mai multor tunele mai mici şi a câtorva legături pentru trenurile de mare viteză. Astfel, acestea din urmă vor putea ajunge din Germania direct în Italia, cu o viteză de până la 250 de kilometri la oră. Noul tunel va scurta durata de transport Cei 13 milioane de metri cubi de rocă scoşi din munte pentru construirea tunelului vor fi folosiţi pentru a "restaura" lacurile alpine care au fost dragate pentru pietriş. Totodată, apa caldă care curge în adâncurile muntelui şi care poate atinge 50 de grade Celsius va fi folosită pentru fermele piscicole, elveţienii sperând să obţină astfel propria sursă de caviar! Pentru oficialii europeni, tunelul făcut în Elveţia este primul dintr-un proiect mai amplu. Următorul de acest fel va face legătura între Lyon, Franţa şi Turin, Italia, în timp ce un al treilea va înlocui tunelul Brenner existent între Austria şi Italia, şi care este actualmente una dintre principalele artere de circulaţie prin Alpi. Estetic şi, mai ales, folositor În construirea a ceea ce a fost denumită "isprava inginerească a secolului XXI" au fost implicaţi 2.500 de oameni, dintre care opt şi-au pierdut viaţa în urma unor accidente de muncă. De secole, Alpii au despărţit nordul şi sudul Europei, iar conform statisticilor, exportul de vin italian sau de maşini de spălat din Germania spre Grecia presupune o lungă călătorie prin văile alpine strâmte, tuneluri şi trecători. Numărul de tiruri care tranzitează zonele montane a crescut mult în ultimele două decenii. Presa notează că, în afara "funcţiei estetice", Elveţia a iniţiat construirea celui mai lung tunel din lume în principal pentru a evita călătoriile ocolite, care ar creşte riscul de accidente. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/FM5NsPF8qpY?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 14 ani au durat săpăturile la ceea ce a fost denumit "isprava inginerească a secolului XXI" 8 miliarde de euro a costat proiectul elveţian Citiţi şi:

  • Tunelul Gotthard aduce Milano cu o oră mai aproape de Zürich 

Ne puteți urmări și pe Google News