Statele Unite și aliații trebuie să dispună de o flotă de spărgătoare de gheață operațională în zona arctică, până în 2029, se arată în memorandum.

Încălzirea climatică se traduce și prin reducerea banchizei arctice, ceea ce schimbă datele strategice și comerciale în această zonă strategică a globului, bogată în resurse natural.

Însă ghețurile Arcticii reprezintă încă un obstacol major pentru navele militare și civile. De unde și necesitatea unei flote de nave adaptate condițiilor nordului îndepărtat.

Această viitoare flotă va cuprinde cel puțin trei spărgătoare de gheață de mari dimensiuni și spărgătoare de gheață de talie medie, al căror număr nu a fost precizat în documentul citat.

Actuala flotă americană a gărzii de coastă (USCG) include două nave învechite: USCGC Polar Star (o navă mare) și USCGC Healy (o navă de dimensiuni medii).

Până când această flotă viitoare va fi operațională și luând în considerare învechirea acestor două nave USCG, precum și nevoile crescânde cu care se confruntă SUA în fața Rusiei, este prevăzută o închiriere de spărgătoare de gheață.

Pe de altă parte, textul memorandumului enunță clar dorința americanilor de a avea baze permanente în zona arctică. Cel puțin două pe teritoriu american și cel puțin două în afara acestuia.

O pistă deja avansată este și reactivarea bazei din Adak (Alaska), deschisă în timpul celui de-al doilea Război Mondial și închisă în 1997.

Potrivit Institutului american de geologie, subsolul arctic conține 13% din rezervele mondiale de petrol și 30% din cele de gaz. Bogății cărora li se adaugă metale precum aur, fier, uraniu, metale rare și diamante.

În cursa pentru bogățiile Arcticii, Rusia are un avans considerabil. Rusia și-a renovat flota din Murmansk și are patru spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară, singura țară care construiește și operează astfel de nave. Alte nouă spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară vor fi construite până în 2035.

Spre comparatie cu unicul spărgător de gheață american (non-nuclear) aflat în funcțiune…

De altfel, președintele rus, Vladimir Putin, dorește o flotă cât mai puternică pentru a securiza și dezvolta traficul în așa numita Rută maritimă a Nordului.

Asupra căreia Moscova își revendică suveranitatea: toate navele străine trebuie să anunțe cu  o lună și jumătate înainte de trecerea lor, trebuie să accepte un pilot rus la bord și să plătească costurile de tranzit crescânde.

Ceea ce Washingtonul, foarte atașat de conceptual de „libertate de navigație, le denunță ca o încălcare a dreptului maritim internațional.