Iar acum președintele american pare hotărât să rezolve această problemă lovindu-i pe germani acolo unde îi doare cel mai tare. Iată ce scrie Lorenzo Vita în Il Giornale: „Pentru Washington, Berlinul este o problemă foarte gravă. În câțiva ani, (acest rival n.r.) a reușit nu numai să se desprindă în rolul de lider al Uniunii Europene, ci și-a creat o monedă care, de fapt, reprezintă un instrument evident de putere în cadrul Uniunii Europene. Dacă adăugăm la toate aceastea politica industrială și comercială germană, cu excedentul Germaniei fiind unul dintre primele puncte ale agendei europene a Statelor Unite, înțelegem de ce Trump are toate interesele să lovească Europa condusă de germani. Un atac care, de asemenea, are drept motive și Apărarea (pentru NATO, Berlinul cheltuiește prea puțin din PIB), dar și politica energetică (în special Nord Stream 2 și legătura cu Rusia). Acestea sunt motivele care- l transformă pe Trump într-un adevărat aliat pentru cei care vor să răstoarne dominația germană în Europa.

Germania și Uniunea Europeană (care nu înseamnă Europa, ci conducerea franco-germană a Uniunii), acestea sunt țintele reale ale lui Donald Trump, care, în schimb, are o nevoie vitală de dialog cu Europa și nici nu dorește ca vechiul continent să devină o constelație de state, fără o unitate reală de scop. Trump nu dorește distrugerea Europei sau împărțirea ei. Obiectivul său este de a submina acest tip de Uniune Europeană cu motor german și obiective politice de la Paris. Din acest punct de vedere, este clar că acum președintele Statelor Unite ar trebui să lovească schela europeană pentru a ajunge la o slăbire a alianței dintre Franța și Germania. De aceea susține Brexit-ul, și tot din aceste motive susține o linie care este mai apropiată de mișcările suveraniste. Dar acest lucru nu trebuie interpretat ca o modalitate de a ataca Europa, ca atare. Cu europenii, Trump vrea să facă afaceri, vrea să conlucreze și vrea ca ei să rămână loiali Alianței Atlantice. Pentru că este clar că Statele Unite au nevoie de ceea ce era odinioară patria lor”.

Ultimele mișcări par să-i dea dreptate editorialistului italian. Recent, Trump a mutat încă 1000 de militari americani din Germania în Polonia. Mai mult, încearcă să folosească Inițiativa celor Trei Mari (care reunește Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria, Slovenia, Croația, România, Bulgaria. Lituania, Letonia și Estonia) ca pe o contrapondere la alianța franco-germană. Cât privește declarațiile sale legate de taxele pe vinurile franțuzești, acestea au rolul de a arata încă o dată pisica Berlinului. Ar rezista economia germană, aflată deja în pierdere de viteză, unor măsuri dure ale Administrației Trump? Iată ce scria Anna Isaac în The Telegraph acum câteva zile: „Germania este pregătită pentru taxe catastrofale pentru mașinile sale, taxe care ar putea trimite țara într-un șoc economic profund și ar crea o furtună perfectă în Europa, avertizează experții. Impozitele americane asupra importurilor de autoturisme ar putea lovi devastator economiei blocului, diminuând PIB-ul cu 14,5 miliarde de lire sterline, conform analizei consilierilor de investiții de la Redburn. Economiștii firmei cred că urmează o evoluție neplăcută în tensiunile comerciale dintre UE și SUA, care, combinată cu incertitudinea asupra datoriei italiene, ar putea zdruncina puternic zona euro”.

Dar nu numai mișcările din ultimele zile ale președintelui american lasă să se înțeleagă că urmează un șoc de proporții, ci și recentele reorientări care se observă la Berlin și Paris, în materie de imigrație și salariul minim european.

Te-ar putea interesa și: