Hotărârea, luată în unanimitate, de cei trei judecători ai Curţii, extinde şi asupra reţelelor de socializare principiul stabilit de Primul amendament, care garantează libertatea de exprimare. Nu poate fi pusă în discuţie nici astăzi, în era reţelelor de socializare, care au mărit dezbaterea politică multiplicând ocaziile pentru exprimarea propriilor gânduri, combătând aproape direct cu liderii politici.
Judecătorul Barrington Parker, în extenderul sentinţei, scrie că ”acţiunea guvernului este subiectul unei dezbateri deschise şi consistente, care generează un nivel de intensitate şi pasiune rar văzut până acum”. Pentru judecători, Primul amendament împiedică oricărei oficialităţi care foloseşte reţelele de socializare în scopuri politice, să excludă din dezbaterea online persoane care se demonstrează a fi contrare cu opinia lor. ”Această dezbatere – se citeşte în sentinţă – pe cât de neplăcută şi aspră, poate deveni cu toate acestea, o chestiune bună, utilă societăţii. Constituţia ne aminteşte că cel mai bun răspuns la o opinie neplăcută privind chestiuni de interes public, este mai multă libertate a cuvântului, în niciun caz îngrădirea acesteia”.
Chestiunea e evidentă şi dintr-un anumit punct de vedere a produs dezamăgire Departamentului de Justiţie.
Acesta spune că îşi rezervă dreptul de a face recurs şi reiterează faptul că blocarea conturilor  unor persoane pe Twitter nu constituie o încălcare a Primului amendament. Contul lui Trump, ”realDonaldTrump”, numără circa 62 de milioane de urmăritori şi e mijlocul preferat al preşedintelui de a comunica şi a face politică, capturând mereu atenţia mass-media. În ianuarie trecut, Curtea de apel din Virginia, a stabilit acelaşi principiu, interzicând preşedintei unei comisii judeţene să blocheze pe Facebook criticile postate pe o pagină a sa.

 

Te-ar putea interesa și: