„Preşedintele a autorizat sancţiuni economice împotriva unor oficiali de la Curte Penală Internaţională care vor lua parte în mod direct la orice efort de a ancheta cu privire la militari americani sau de a-i inculpa fără consimţământul Statelor Unite”, a anunţat într-un comunicat Casa Albă.

„Noi nu putem sta cu braţele încrucişate în timp ce băieţii noştri sunt ameninţaţi de un tribunal fals – şi nu o vom face”, a subliniat apoi şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo.

„În pofida apelurilor repetate ale SUA şi ale aliaţilor noştri în favoarea unei reforme, Curtea Penală Internaţională nu a făcut nimic pentru a se reforma şi continuă să desfăşoare anchete motivate politic împotriva noastră sau a aliaţilor noştri, printre care şi Israel”, a precizat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui într-un comunicat.

De fapt, este vorba despre o ripostă directă la decizia în apel luată în martie de jurisdicţia de la Haga de a autoriza deschiderea unei anchete pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în pofida opoziţiei administraţiei Trump.

Trump a criticat în mod repetat CPI, cu sediul la Haga, instanţă înfiinţată pentru a judeca crime de război, de genocid şi crime împotriva umanităţii.

Afganistanul este membru al CPI, deşi autorităţile de la Kabul susţin că orice crime de război trebuie judecate la nivel local. SUA nu au fost niciodată parte a CPI, înfiinţată în 2002. Administraţia Trump a impus deja interdicţii de călătorie şi alte sancţiuni împotriva angajaţilor CPI în urmă cu un an.

CPI a decis să declanşeze o investigaţie după ce ancheta preliminară a procurorilor din 2017 a identificat motive rezonabile pentru a crede că în Afganistan s-au comis crime de război şi că CPI are jurisdicţie.

Oficialul, susţine că ancheta CPI ameninţă să încalce suveranitatea SUA şi că deşi ar fi trebuit ca CPI să poată fi trasă la răspundere, „în practică tribunalul este o birocraţie internaţională imposibil de tras la răspundere, ineficientă şi scăpată de sub control care îi ameninţă pe militarii şi ofiţerii de informaţii americani şi ai aliaţilor lor”.

Procurorul CPI Fatou Bensouda vrea să ancheteze posibile crime comise între 2003 şi 2014, inclusiv ucideri în masă ale civililor de către talibani, precum şi presupusa tortură a prizonierilor de către autorităţile afgane şi, într-o măsură mai mică, de către forţele SUA şi CIA.

„Avem motive să credem că există corupţie şi conduită profesională neadecvată la cele mai înalte niveluri ale biroului procurorului CPI, care pun sub semnul întrebării integritatea acestei investigaţii asupra personalului american. Suntem preocupaţi că Rusia este posibil să manipuleze CPI încurajând aceste alegaţii asupra personalului american”, a mai spus oficialul citat.

Într-o declarație separată, O-Gon Kwon, președintele Adunării statelor părți a spus: „Regret profund măsurile care vizează oficialii Curții, personalul și familiile acestora”.

„Voi convoca o ședință extraordinară a Biroului Adunării săptămâna viitoare pentru a analiza cum să ne reînnoim angajamentul neclintit față de Curte”a mai spus acesta.

Procurorul ICC Bensouda a cerut autorizație în noiembrie 2017 pentru a deschide o anchetă privind crimele legate de conflictul din Afganistan. Potrivit documentelor de atunci, biroul Bensouda a stabilit că există „o bază rezonabilă pentru a crede” că membrii Forțelor de Securitate Națională afgane, forțele armate americane și CIA au comis „crime de război”, inclusiv tortură și viol.

Deși cererea inițială a autorizației de deschidere a anchetei de către Bensouda a fost respinsă în aprilie 2019, în martie, Camera de Apel a CPI a hotărât în ​​unanimitate în favoarea admiterii anchetei.

Secretarul Apărării, Mark Esper, a declarat că administrația se aștepta ca „informațiile despre presupuse conduite incorecte de către oamenii noștri să fie transmise autorităților americane, astfel încât să putem lua măsurile adecvate așa cum am făcut în mod constant în trecut”, potrivit edition.cnn.com