Donald Trump a decis, alături de partenerii ONU, să nu pornească un atac armat împotriva Coreei de Nord. Însă liderul SUA a înăsprit sancțiunile asupra țării conduse de Kim Jong-Un.

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat luni în unanimitate şi la iniţiativa Statelor Unite un nou tren de sancţiuni împotriva Coreii de Nord, interzicându-i exportul de textile şi reducând aprovizionarea sa cu petrol şi gaze naturale, comentează AFP. 

A opta serie de măsuri, sprijinite de China şi Rusia - cei mai apropiaţi susţinători ai Coreii de Nord -, vizează să pedepsească această ţară pentru testul său nuclear de la 3 septembrie. Prin sancţiunile sale, de fiecare dată mai drastice, ONU doreşte să împingă Phenianul la negocierea programelor sale de înarmare nucleară şi convenţională, considerate o ameninţare pentru stabilitatea mondială. 

Pentru Statele Unite, Marea Britanie, Franţa sau Italia, rezoluţia adoptată luni este "foarte solidă", "echilibrată" şi permite ONU să îşi afirme "unitatea" şi "determinarea". 

"Nu căutăm războiul", a dat asigurări ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, care săptămâna trecută afirmase că Phenianul "nu cere decât asta". Luni, ea a admis că regimul comunist "nu a depăşit un punct fără întoarcere". 

Seulul a salutat adoptarea acestei rezoluţii, considerând-o "un avertisment sever" pentru Phenian. 

"Coreea de Nord trebuie să înţeleagă că denuclearizarea este singura cale care îi garantează securitatea şi dezvoltarea economică", a adăugat guvernul sud-coreean într-un comunicat, menționează Agerpres. 

La Tokyo, premierul Shinzo Abe a "apreciat în mod deosebit" rezoluţia "rapidă" şi fermă" care demonstrează că întreaga "comunitate internaţională trebuie să îşi accentueze presiunile asupra Coreii de Nord la un nivel nou şi fără precedent" pentru ca Phenianul "să îşi schimbe politica", potrivit unui comunicat. 

Primul proiect al textului american, făcut public miercuri, era "maximal" în legătură cu "absolut totul", potrivit termenilor unui diplomat. El prevedea un embargo total asupra petrolului, produselor petroliere şi gazelor naturale, trimiterea înapoi în Coreea de Nord a expatriaţilor săi (vreo 93.000 potrivit Washingtonului), blocarea averii lui Kim Jong-Un, interdicţia de a importa produse textile nord-coreene şi inspectarea cu forţa a navelor maritime suspectate că încalcă rezoluţiile ONU. 

Pentru a-şi asigura sprijinul Rusiei şi Chinei cu prilejul votului, Washingtonul a fost nevoit să îşi revadă în scădere pretenţiile sale iniţiale şi să întărească paragrafele din textul său destinate căutării unei soluţii "paşnice" a crizei. 

După mai multe zile de negocieri intense, embargoul asupra gazelor naturale a fost menţinut, dar pentru petrol vânzările vor fi limitate la 500.000 de barili timp de trei luni, cu începere de la 1 octombrie pentru a trece la două milioane de barili de la 1 ianuarie timp de 12 luni. 

Aceasta reprezintă o reducere cu 10% a produselor petroliere, potrivit Departamentului american al Energiei care estimează la 2,2 milioane de barili importurile nord-coreene. Phenianul importă în special din China benzină şi motorină, potrivit Statelor Unite. 

În cursul discuţiilor, blocarea averii liderului nord-coreean, ceea ce Rusia nu dorea, a fost retrasă din text. Statele Unite dând asigurări că nu doreşte schimbarea regimului, este dificil să îl vizezi direct pe Kim Jong-Un, a pledat Moscova, potrivit unei surse diplomatice. 

Interdicţia privind produsele textile nu a pus nicio problemă. 

Măsurile referitoare la expatriaţii nord-coreeni şi inspectarea navelor suspecte sunt mai puţin stricte decât în textul iniţial, mai ales la cererea Moscovei, potrivit diplomaţilor. În Rusia ar lucra aproape 35.000 de muncitori nord-coreeni, reaminteşte AFP. 

Cu prilejul ultimei rezoluţii de sancţiuni, de la 5 august, numărul muncitorilor expatriaţi nord-coreeni a fost plafonat. Noua rezoluţie prevede o informare cu privire la scadenţa contractelor de muncă ale acestor expatriaţi. 

Noua rezoluţie îl adaugă pe Pak Yong Sik, unul dintre responsabilii programului balistic, pe o listă neagră în acelaşi timp cu trei agenţii nord-coreene, printre care cea responsabilă cu propaganda regimului. 

Precedând adoptarea textului, Coreea de Nord şi-a exprimat viu şi cu voce tare opoziţia faţă de noile măsuri. Ea a avertizat Statele Unite că le va provoca "cea mai mare suferinţă şi dureri" dacă vor continua să se exprime pentru înăsprirea sancţiunilor la adresa ei. Coreea de Nord "va face în aşa fel încât să fie absolut sigură că Statele Unite vor plăti preţul" pentru asta, a precizat Phenianul. 

Ultimul tren de sancţiuni internaţionale, de la 5 august,a fost urmarea a două tiruri cu rachete intercontinentale nord-coreene. Acesta interzicea importul de cărbune, minereuri de fier şi produse piscicole nord-coreene şi viza să priveze această ţară de un miliard de dolari. 

Efectele sancţiunilor se pot măsura numai pe termen lung. Spre exemplu, au fost necesari peste zece ani de sancţiuni pentru a determina Iranul să negocieze programul său nuclear. 

"Cu cât se impun mai multe sancţiuni împotriva Coreei de Nord", cu atât aceasta caută "noi modalităţi să le ocolească", în special prin efectuarea unor operaţiuni de export prin intermediari din ţări terţe, că este vorba despre "embargoul asupra armelor", "sancţiunile financiare"sau "sectoriale severe", au atras atenţia experţi ai ONU într-un raport publicat la sfârşitul săptămânii trecute. 

După Mexic, Peru a anunţat luni expulzarea ambasadorului nord-coreean pentru a protesta faţă de testele nucleare ale Phenianului.