Cel mai bun loc în autobuz e la geam, pe partea stângă, iar în tramvai, poziţionarea la primul burduf garantează aer. Doi tineri au făcut descrieri amănunţite pe blog cu metode ce le fac călătoria plăcută.

Călătoria cu mijloacele de transport public poate fi adesea un exerciţiu al nervilor, precum cea cu maşina personală. La capătul ei se află "supravieţuitori" în trafic, care şi-au dezvoltat în timp trucuri şi planuri de atac care, odată intrate în reflex, le asigură o călătorie lipsită de griji.

Cum să eviţi aglomeraţia şi să prinzi locul cel mai bun sau pur şi simplu cum să prinzi un loc în autobuz, cum să eviţi vecinii incomozi şi să nu cazi victima hoţilor sunt preocupări comune în mijloacele de transport, care fac şi obiectul postărilor pe blogurile călătorilor experimentaţi.

Calcule matematice cu locurile cele mai bune

Printre bloggerii interesaţi direct de fenomen se numără şi Anda, din Cluj, o "obişnuită" a troleului încă din clasa a IX-a, şi Cătălin, un ieşean "păţit" al RATP local (http://somnulescu.com/2010/01/14/ghidul-calatorului-ratp-iasi).

Dacă pentru Anda e suficient să fie ferită de aglomeraţie, de vecini urât-mirositori şi neapărat să aibă un punct de sprijin, pentru ieşean călătoria ideală nu înseamnă sub nicio formă statul în picioare. Că lătorind zilnic cu acelaşi troleu şi învăţând pe de rost fiecare colţişor, clujeanca a pus la punct inclusiv o hartă a maşinii (http://andadj.blogspot.com/2010/05/troleu-plan-de-atac.html) şi a calculat matematic locul ideal: are vedere la geam, pe partea stângă, cât mai departe de intrări.

În caz de necesitate, sunt bune şi scaunele de la margine. "Mijlocul" troleului nu este o soluţie bună pentru cei care au rău de maşină, întrucât acolo se simt acut mişcările bruşte ale maşinii. Clujeanca are o regulă de aur: trebuie "să calculezi" rapid şi să nu refuzi un loc mai prost, dar sigur, în schimbul unuia mai bun, dar "departe". Cei doi bloggeri dezvăluie cum "să prinzi" loc în cele mai vi trege condiţii, încă din staţie. "Dacă ai cumva de ales între mai multe staţii din care să urci, de exemplu dacă punctul tău de pornire e undeva la mijlocul distanţei dintre două staţii, alege întotdeauna staţia cea mai îndepărtată din perspectiva destinaţiei finale, pentru că acolo va fi cu siguranţă mai gol", e sfatul Andei.

Ieşeanul e de părere să nu aşteptaţi autobuzul în staţie, ci lângă trotuar, şi să scanaţi "situaţia" înainte să se deschidă uşile, pentru o poziţionare cât mai bună. "Atunci când aştepţi autobuzul, nu te lăsa păcălit de toţi cei care stau pe trotuar. Cu 30-40 de secunde înainte ca autobuzul să-şi deschidă uşile, scanează pe cât posi bil situaţia. Ai trei posibilităţi: spate, mijloc, faţă şi, foarte important, cât mai aproape de compostor". Cum eviţi să fii ridicat de pe scaun cu scandal

Dacă troleul/autobuzul este gol, alegeţi scaunele de la geam, cât mai departe de scări, pentru a evita fluxul celor care urcă şi coboară. "Cu cât respecţi mai bine aceste condiţii, cu atât probabilitatea să te ridice vreun bătrân de pe scaun este mai mică. Bătrânii vor ochi tinerii de pe scaunele cele mai la îndemână, adică cele apropiate de ieşire şi de la margine. Dacă nu găseşti scaune decât pe margini, atunci va trebui să stai cam tot drumul cu ochii în patru, altfel ai toate şansele să fii ridicat cu scandal. Recomand astfel de locuri doar în situaţie de avarie", povesteşte Anda din proprie experienţă.

Ieşeanul este de acord cu avantajul locurilor cât mai ferite de intrări şi mai ales de mijloc, locul de urcare preferat de majoritatea călătorilor.

Dacă mergeţi cu troleul, burduful poate fi o variantă. Nu se înghesuie foarte mulţi aici, însă dezavantajele sunt că nu există aproape deloc vedere la geam şi se simt foarte tare mişcările troleului. În tramvaie însă, pozi ţionarea la primul burduf garantează aer, spune Maria, o clientă a metroului uşor din Bucureşti. "E cel mai aerisit loc din tramvai fiindcă se formează un gen de curent de aer. În plus, nu e aşa de aglomerat, fiindcă mulţi evită zona".

Pentru a urca şi coborî cât mai uşor, Maria spune că "îşi pune semne": "La urcarea în tramvai, mă aliniez cu florăria din spatele refugiului sau cu un semn de canal", dezvăluie femeia din tainele transportului public în Capitală. Oricare soluţie nu poa te fi mai proastă decât să rămâi lângă scări. Acolo este un du-te vino continuu şi există riscul de a rămane blocat undeva la mijloc fără niciun suport de susţinere.

MOTIVAŢII

"O metodă de domesticire a spaţiului exterior"

Sociologii au mai multe explicaţii pentru tendinţa călătorilor de a căuta anumite spaţii sau de a-şi acapara altele în mijloacele publice de transport.

"Fiecare persoană are drept reper spaţiul de acasă, la care se raportează involuntar atunci când iese din acest spaţiu. Cu fiecare ocazie încearcă să-şi domesticească spaţiul extern, fie că este vorba despre mijloacele de transport în comun, gări, aeroporturi, spaţii reci, în general. În mijloacele de transport în comun, cu precădere, fiecare încearcă să-şi aproprie un spaţiu vital cât mai mare, să recreeze confortul familiar al casei şi să evite pe cât posibil interacţiunea cu persoanele necunoscute. Stă în firea umană să născocească soluţii în astfel de situaţii de criză", explică sociologul Vintilă Mihăilescu.