Declarația îi aparține preşedintelui Parlamentului de la Budapesta, László Kövér, cu ocazia centenarul Tratatului de la Trianon.
Într-un interviu publicat miercuri în ziarul „Magyar Nemzet”, László Kövér a făcut un rezumat al concluziilor celor o sută de ani care au trecut de la Trianon încoace.
Oficialul ungar a subliniat că pierderile de teritoriu suferite au reprezentat, în mod clar, una dintre cele mai mari tragedii din istoria Ungariei.
Pentru că noi am luat în serios faptul că suntem bastionul Vestului creştin, la început am plătit cu sânge, iar apoi cu două treimi din ţară - a spus Kövér.
Preşedintele Parlamentului ungar a subliniat că la centenarul de acum trebuie să ne concentrăm pe performanţele din secolul care a trecut, la faptul că o ţară şi o naţiune care a fost condamnată la moarte nu numai că trăieşte, ci, în plus, regiunile despărţite în urma Tratatului de la Trianon au reuşit, şi separat, şi împreună, să prezinte Europei, dar şi lumii, o performanţă care ne poate face să fim, pe bună dreptate, mândri.
„Iar în ceea ce priveşte viitorul, trebuie să credem în adevărul suprem al lui Dumnezeu” - a spus el.
În ceea ce priveşte ţările vecine, Kövér a arătat că, în cei o sută de ani care au trecut, naţiunea maghiară a parcurs un proces de învăţare. Elita intelectuală maghiară era conştientă, încă de dinainte de Trianon, că într-un sens mai restrâns, noi trăim în Bazinul Carpatic, iar într-un sens mai larg, în Europa Centrală. Ignorând faptul că cei de aici împărtăşesc acelaşi destin, nu facem decât să provocăm tragedii unii altora, iar bucuria de-a face rău cuiva este o bucurie trecătoare. Noi am realizat acest lucru şi vrem să punem bazele unei noi ere în secolul 21, una care să se bazeze pe conceptul de „a plânge împreună şi de a râde împreună”.
Este din ce în ce mai clar că nu trebuie să ne temem unii de ceilalţi, ci de forţele care vor să ne anuleze identitatea şi suveranitatea naţională, nouă, tuturor - a explicat preşedintele Parlamentului Ungariei.
Cu privire la ideea autonomiei teritoriale, acesta a spus: de-a lungul istoriei, statele din Europa de Vest au privit Europa Centrală cu un dispreţ mai mic sau mai mare, dar au făcut-o mereu cu dispreţ. Prin urmare, ei nu cred că ceea ce li se cuvine bascilor, germanilor care trăiesc în Belgia sau suedezilor din Aland, care aparţine de Finlanda, s-ar cuveni şi maghiarilor de peste graniţă - a punctat Kövér.
Oficialul ungar a adăugat că, atunci când au fost instituite autonomiile menţionate, în Occident încă nu a fost la modă negarea identităţii naţionale.
László Kövér a explicat că o zecime din populaţia Uniunii Europene, 50 de milioane de oameni trăiesc în minoritate pe pământul lor strămoşesc, dar în pofida acestui fapt, problemele şi nevoile lor se află la capătul listelor de la Bruxelles; spre deosebire de mişcările care duc campanii agresive pentru acceptarea „rătăcirilor de gen”, a căror tipuri nici nu mai pot fi numărate, sau, un alt exemplu, cazul imigrării ilegale, împotriva căreia nici nu se mai poate veni cu critici.
În opinia preşedintelui Parlamentului ungar, toate acestea sunt de înţeles din moment ce, spre deosebire de comunităţile naţionale, aceste aşa-numite minorităţi sunt nişte instrumente excelente pentru destructurarea culturii europene, a cărei condiţie este o centralizare de tip imperial.
Despre acordarea cetăţeniei maghiare etnicilor maghiari de peste hotare, o decizie luată în urmă cu zece ani, Kövér a spus că a dat un imbold fantastic programelor privind reunificarea naţională transfrontalieră. Am reuşit să facem ca şi elita politică a unora dintre statele succesoare să accepte decizia maghiară care promovează reorganizarea Bazinului Carpatic şi a Europei Centrale ca o singură zonă economică şi culturală, a spus domnia sa.
În plus, nu s-au confirmat îngrijorările conform cărora, din zonele de peste hotare în care trăiesc maghiari, va porni un val de migraţie către Ungaria în urma acordării cetăţeniei - a adăugat totodată László Kövér. Dimpotrivă, identitatea şi puterea morală a celor de peste graniţă a fost consolidată în mod semnificativ - a spus László Kövér.
Tratatul de Pace de la Trianon a fost nedrept şi exagerat - arată studiul reprezentativ efectuat la nivel naţional de Grupul de Cercetări „Elan-Trianon 100” al Academiei de Ştiinţe a Ungariei (MTA).
Potrivit comunicatului remis marţi de MTA, sondajul de opinie efectuat prin telefon, la nivel naţional, a chestionat cunoştinţele societăţii maghiare din Ungaria despre Tratatul de Pace de la Trianon, încheiat în urmă cu 100 de ani, despre premisele presupuse sau reale, respectiv consecinţele sale, precum şi despre comunităţile maghiare de peste hotare.
Conform sondajului, 94% din maghiari consideră că Tratatul de Pace a fost nedrept şi exagerat - se arată în comunicat. Din rezultatele studiului reiese că 75% dintre cei întrebaţi sunt interesaţi de evenimentele istorice care au precedat Tratatul de Pace de la Trianon, astfel perioada respectivă se află printre cele care se bucură de cel mai mare interes.
Aproximativ 20% din maghiarii din Ungaria au şi astăzi rude care trăiesc pe teritoriul Ungariei istorice. Ca urmare a Tratatului de Pace de la Trianon din 1920, teritoriul Ungariei (329.000 km2, sau 282.000 km2 fără Croaţia) a fost redus la 93.000 km2, populaţia ei a scăzut de la 20,8 milioane (18,2 milioane fără Croaţia) la 7,9 milioane.
Pe teritoriile anexate altor state trăiau 10,6 milioane de persoane, dintre care 3,3 milioane maghiari, adică 30,2%. Anul exact al Tratatului de Pace (1920) a fost precizat corect de 43% din respondenţi. Luna şi ziua tratatului (4 iunie) au fost menţionate cu exactitate de 30% din cei care au răspuns la sondaj.
La întrebarea referitoare la pierderile teritoriale suferite de Ungaria istorică, 10% dintre respondenţi nu au putut da un răspuns, 54% au apreciat o proporţie mai mică decât cea reală, 5% o proporţie mai mare, iar 31% din cei întrebaţi au răspuns cu o cifră apropiată de cea reală.
Potrivit explicaţiei cel mai larg acceptate, Tratatul de Pace de la Trianon a fost rezultatul aspiraţiilor geopolitice ale marilor puteri învingătoare în război, tendinţele de expansiune şi pretenţiile teritoriale ale ţărilor vecine, precum şi pierderea suferită în Primul Război Mondial. Aceste explicaţii sunt considerate de către 70-78% din respondenţi ca fiind aspecte determinante.
Majoritatea covârşitoare, 85% consideră că tratatul de pace a fost cea mai mare tragedie a Ungariei, iar un număr aproximativ identic este de acord cu afirmaţia: „Maghiar este cel pe care Trianonul îl doare”.
Dintre fostele teritorii ale Ungariei istorice, cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj au vizitat Ungaria de Nord (aparţinând actualmente Slovaciei), dar o majoritate mai redusă a fost deja cel puţin o dată şi în Transilvania.
Voivodina a fost vizitată de abia de o treime dintre respondenţi, iar Transcarpatia a fost vizitată de o cincime. 27% nu au călătorit încă în niciunul dintre teritoriile de peste hotare ale Ungariei istorice.
Studiul efectuat la nivel de ţară, prin telefon, a fost organizat de Grupul de Cercetări „Elan-Trianon 100 MTA”, în colaborare cu firma Soreco Research KFT, pe un eşantion reprezentativ de 1.048 de persoane. Rezultatele sunt prezentate în detaliu pe site-ul www.trianon100.hu – se precizează în comunicat.