Fostul șef de stat, Traian Băsescu, a rămas fără protecția SPP după ce instanța a stabilit că a fost colaborator al Securității. I s-a transmis că protecția de care s-a bucurat anterior nu mai este posibilă, dată fiind decizia definită a Curții. Politicianul nu s-a lăsat și a cerut în instanță suspendarea deciziei de retragere a dispozitivului de protecție și pază emisă de SPP pe 28 martie. Deocamdată nu s-a stabilit un termen de judecată.

La conducerea Serviciul de Protecție și Pază, ce are calitatea de „pârât” în dosar, se află Lucian Pahonțu, care a fost pus în funcție chiar de Traian Băsescu, în anul 2005.

SPP, dat în judecată de Traian Băsescu

Traian Băsescu a reclamat Serviciul de Protecție și Pază (SPP) în data de 28 aprilie, la Curtea de Apel București, cerând „suspendarea executării actului administrativ nr. 1029/28.03.2022”.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în data de 23 martie 2022, că fostul președinte al României a avut calitatea de colaborator al Securității din perioada de dinainte de 1989, motiv pentru care SPP i-a transmis lui Traian Băsescu că protecția de care se putea bucura anterior nu mai este posibilă, dată fiind decizia definită a Curții.

În legătură cu acțiunea aflată pe rolul Curții de Apel București nu există, încă, un termen de judecată stabilit.

Fostul președinte al României primește o lovitură cruntă

După ce a fost acuzat de colaborare cu Securitatea, fostul șef de stat a început să își piardă din drepturi și a fost obligat să părăsească vila de protocol a RAAPPS. Mai mult, reprezentanții Palatului Cotroceni au decis să închidă biroul deținut de Traian Băsescu, iar consilierul său a fost dat afară, potrivit capital.ro.

O lege adoptată în 2021 de Parlament permite retragerea drepturilor unui fost conducător de stat. Potrivit actului normativ, drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român sunt retrase în cazul în care se dovedește că aceștia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității.

„Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevede textul adoptat.

Decizia Înaltei Curți în dosarul lui Traian Băsescu

Hotărârea vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut decizia instanței de fond și a stabilit, la finalul lunii martie, că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică.

„Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă”, se arată în sentința ÎCCJ.