Pentru a evita tragediile călcării în picioare: cum se mișcă mulțimile?

Cum se misca multimile? Exista o metoda pentru a trata aceste miscari? Un grup de cercetatori de la universitatea franceza din Lyon in colabrare cu cercetatori americani de la universitatea din Stanford au prezentat rezultatele unui studiu in care miscarea multimii participantilor la maratonul de la Chicago a fost descrisa cu acelas tip de ecuatii care descriu dinamica unui fluid.

Atunci cand se aduna un numar foarte mare de oameni intr-un spatiu limitat, in conditii de instaurare a unei stari de panica pot avea loc adevarate tragedii.

Reamintim tragedia din 2015 de la Mecca cand 717 de pelerini au murit calcandu-se in picioare si peste 1000 au fost raniti. Nu este singura tragedie de acest gen; de mai multe ori pe an citim in ziare ca in diverse locuri in lume, in evenimente publice, concerte, spectacole, meciuri de fotbal sau demonstratii in piata oameni speriati se calca in picioare si in urma raman victime sau raniti. Se poate oare descrie matematic modul in care o multime se misca? Exista o ecuatie care sa ii ajute pe cei care planuiesc evenimente la care participa multi oameni sa organizeze cat mai bine si in siguranta desfasurarea acestuora?

Mai multe studii in trecut au incercat sa modeleze miscarea unei multimi pornind de la miscarile individuale – au modelat modul in care se misca o persoana, dupa care au incercat sa simuleze rezultatul a ceea ce se intampla atunci cand se aduna multi oameni. La baza acestui studiu era un studiu similar efectuat asupra animalelor, adica pasari sau pesti care se pot aduna in grupuri foarte mari. Un banc de pesti, de exemplu,  poate fi descris foarte bine pornind de la modelarea interactiunii dintre un singur peste si vecinii cei mai apropiati. Acest model aplicat insa oamenilor nu a produs rezultatele asteptate – intrucat  dadea gres in a prezice o situatie de pericol si chiar si o situatie relativ normala cum ar fi modul in care se misca o multime de oameni intr-un maraton.

Tocmai pornind de la studiul unui maraton, cel de la Chicago, un grup de cercetatori de la universitatea franceza din Lyon, coordonat de catre Denis Bartolo si Nicolas Bain, in colaborare cu un grup de cercetatori de la universitatea americana din Stanford, coordonat de Nicholas Ouellette, au reusit sa puna la punct o noua metoda pentru studiul multimilor.

Cercetatorii  au filmat maratoanee de la Chicago din 2016 si 2017 pentru a optimiza metoda lor de studiu, ce se bazeaza pe ecuatiile matematice care descriu un fluid.

La maratonul din Chicago participa zeci de mii de oameni; in 2017 cei care au trecut linia de sosire au fost mai mult de 44.000 de participanti, fiind acesta unul dintre cele mai celebre maratoane din lume.

Participantii la acest maraton inainte de start sunt organizati in dverse grupuri carora li se da startul unul dupa altul, ceea ce genereaza un fel de unde care se propaga cu viteze mai mult sau mai putin constante. Aceste unde sunt foarte asemanatoare cu undele care se propaga intr-un fluid atunci cand este supus unei presiuni, putand fi descrise practic cu acelasi tip de ecuatii matematice. Modelul a fost ulterior verificat si asupra maratoanelor din 2017 de la Paris si Atlanta cu rezutate foarte bune.

Rezultatul acestui studiu este foarte important, intrucat permite studiul situatiilor de pericol, precum mecanismul undelor care iau nastere atunci cind o multime de oameni este comprimata atunci cand se starneste panica, de exemplu. Se spera ca studiul va permite in viitor evitarea tragediilor generate de calcarea in picioare, printr-o evacuare a persoanelor adecvata – care tine cont de dinamica unui sistem complex, precum cel corespunzator multimii in stuatii critice.

Modelul fluidelor ar putea fi folosit inclusiv in situatii precum o evacuare fortata generata de un dezastru natural sau de un atentat teroristic.

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro