“Acest comunicat al colegilor din Belgia spune cât se poate de clar și limpede ca pacienții trimiși acolo, la admisie, păreau să fie colonizati cu un anumit tip de bacterie. E o diferență majoră între infectare și colonizare! Colonizarea însemană popularea cu un anumit de tip de germene, dar nu prezintă process infecțios. Și nu e ceva nou, noi, oamenii suntem colonizați peste tot cu bacterii, pe piele, în gură .(….) Vorbim de colonizare egal populare și nu vorbim de infecții. (…) Au mai spus și că pe zi ce trece există un risc minim de a dezvolta o infecție nozocomială. (…) Așa cum se poate întâmpla în orice spital, peste tot în lume. E un risc ca un pacient să dezvolte o infecție și aceasta poate fi data de un germene propriu cu care pacientul este colonizat sau de un germene de la alt pacient”, a explicat Streinu-Cercel.

 

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Dorel Săndesc, subliniază că pacienții transportați afară “nu aveau o stare comună toți, unii avea culturi pozitive, alții nu, la alții s-au pozitivat după”. El a ținut să precizeze că în cazul arsurilor de tipul celor pe care le-au suferit pacienții de la Colectiv rata de infecție este de 75% pentru că există o “susceptibilitate extraordinară dublă la infecții, odată a suprafeței arse a pielii, care reprezintă un câmp bun pentru creșterea infecțiilor, iar al doilea câmp extraordinar de bun pentru dezvoltarea infecțiilor este acest plămân afectat. (…) Or, capacitatea de a lupta cu această infecție, care determină, de fapt, mortalitatea. (…) La noi, mortalitatea s-a menținut în limitele literaturii de specialitate!”

Tot el a explica că, spre exemplu, după 5 zile de intubație orice pacient, din orice spital din lume face pneumonie. “Pacientii noștri au fost intubați săptămânio de zile pe un plămân afectat”, a punctat Săndesc.